Marcel Boloş, Ministrul Finanţelor, a abordat recent aspectele legate de aderarea României la zona euro, subliniind că există criterii precise stabilite de Regulamentul Comisiei Europene. Printre aceste criterii se numără și sustenabilitatea finanțelor publice ale țării. Boloş a evidențiat provocările anilor 2025, 2026 și 2027, când se estimează un buget de investiții ce poate ajunge până la 8% din PIB. El a subliniat necesitatea de a găsi un echilibru între implementarea proiectelor de investiții și sprijinirea mediului de afaceri.
Provocările pentru România în contextul aderării la zona euro
Ministrul Finanţelor a explicat că aderarea la zona euro implică îndeplinirea unor criterii de convergență foarte clare, așa cum sunt definite de Regulamentul Comisiei Europene. Un aspect esențial este menținerea sustenabilității finanțelor publice ale României.
Boloş a subliniat că, în prezent, România se află într-o perioadă de dezvoltare și implementare a proiectelor de investiții, și a menționat că modelul Bulgariei, care a îndeplinit majoritatea criteriilor, dar a avut dificultăți în privința inflației, nu este neapărat cel mai potrivit pentru România.
Citeste si:
El a punctat că anii 2025-2027 vor fi deosebit de dificili, iar țara trebuie să găsească un echilibru între investiții și sprijinul mediului de afaceri pentru a îmbunătăți competitivitatea pe piața europeană.
„Unul dintre acestea este cel legat de convergenţa privind sustenabilitatea finanţelor publice ale României. Deci, aici va trebui să avem o abordare echilibrată pentru că suntem şi în perioada în care ne dezvoltăm, în care implementăm proiectele de investiţii. Nu cred că modelul Bulgariei, în care au îndeplinit criteriile de convergenţă prevăzute de Regulamentul CE, cu excepţia celui privitor la inflaţie, dar cu impact asupra investiţiilor, a fost un model cel mai adecvat. Am spus şi repet, anii 2025, 2026, 2027 sunt ani foarte grei pentru România, având un buget de investiţii care merge până la 8% din PIB. Deci aici va trebui să găsim echilibrul necesar, pe de-o parte să implementăm investiţii, pe de altă parte să sprijinim mediul de afaceri pentru a ne îmbunătăţi poziţia competiţională a României pe piaţa europeană. Să nu avem măsuri în dezavantajul mediului de afaceri”, a subliniat Boloş.
Necesitatea răbdării în procesul de aderare
Boloş a subliniat importanța răbdării în perioada de implementare a investițiilor în anii dificili, 2025, 2026 și 2027. El a menționat că, după această perioadă, ajustările fiscale și bugetare ar trebui să devină mai ușor de realizat. Ministrul a exprimat speranța că, prin continuarea proiectelor de digitalizare, combaterea evaziunii fiscale și restructurarea cheltuielilor, România va putea atinge obiectivele dorite fără ca ajustările fiscale să reprezinte un obstacol major pentru aderarea la zona euro.
Boloş a subliniat necesitatea unei colaborări eficiente între actorii economici și sociali pentru a realiza o ajustare fiscal-bugetară rapidă, dar echilibrată, fără a compromite investițiile esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a țării.
„Eu sper, totuşi, că avem cu toţii înţelepciunea şi răbdarea necesară pentru ca proiectele de digitalizare pe care le-am început, proiectele care ţin de combaterea evaziunii fiscale şi restructurarea sistemului de cheltuieli să ne ducă spre obiectul acesta măreţ pe care îl avem, încât ajustarea fiscal bugetară să nu fie un impediment pentru România de a nu adera la zona euro. Este vorba de o conlucrare între toţi actorii din mediul economic şi social, încât la final să obţinem o ajustare fiscal-bugetară cât mai rapidă, dar rezonabilă şi fără a face victimă investiţiile care sunt piatra de temelie pentru dezvoltarea României pe termen lung”, a ţinut să menţioneze Boloş.
