România se plasează pe locul patru în Uniunea Europeană la valoarea sumelor realocate din Politica de Coeziune, cu un total de 2,8 miliarde de euro. Banii, parte din bugetul multianual 2021-2027, vor fi direcționați către zone considerate prioritare, precum economia, industria de apărare și infrastructura duală, conform anunțului făcut de Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei Europene.
O revizuire la jumătatea drumului
Această mișcare financiară vine în contextul revizuirii de la jumătatea perioadei bugetare, un proces prin care statele membre au fost încurajate să se uite atent spre noile urgențe europene. E drept că nu a fost o obligație, ci mai degrabă o invitație cu bonusuri atașate. Roxana Mînzatu a explicat mecanismul: „E vorba despre fondurile europene din politica de coeziune, aceste fonduri pe care România le primește de ceva vreme și le folosește pentru dezvoltarea diverselor domenii de activitate, de la infrastructură, la sănătate, la educație. La jumătatea fiecărui buget multianual – suntem în 2021-2027 ca buget – facem o revizuire. De data asta am spus statelor membre, eu, colegul meu, vicepreședintele (Raffaele -n.red) Fitto, vă rugăm să vă uitați către prioritățile europene și urgențele europene: competitivitate, apărare, inclusiv apărare civilă, reziliența sistemelor de apă, partea de energie și partea de locuințe, acces la locuințe. Dacă vreți, puteți să realocați din fondurile pe care le aveți către aceste cinci priorități și noi vă dăm o serie de bonusuri: un an plus la implementare, un avans mai mare, o contribuție proprie mai mică.”
În urma acestui proces, 25 de state membre au decis să facă astfel de realocări. „România este pe poziția patru ca valoare a sumelor realocate: 2,8 miliarde de euro. O bună parte s-a dus către zona economică, competitivitate, tehnologii noi și aici înseamnă și sprijin pentru industrie, dar și partea de formare și calificare pentru forța de muncă. O parte s-a dus și se duce și către zona de Apărare, dar să privim apărarea și industriei de apărare, dar și pe partea de mobilitate duală, partea de infrastructură de transport, care poate să aibă și uz civili și uz dual, o parte s-a dus către zona de locuințe și către zona de apă. Deci este un semnal că această politică de coeziune are capacitatea să finanțeze prioritățile europene noi. Se face prin voința statelor membre, fără ca cineva de la Bruxelles să impună această direcție. Până la urmă demonstrează că și în viitorul buget 2028-2034, politica aceasta de coeziune trebuie să fie bine bugetată, e nevoie de ea, este importantă și relevantă”, a transmis Roxana Mînzatu.
Unde merg cele 2,8 miliarde de euro
Bun, și unde se duc banii ăștia, până la urmă? o parte semnificativă va sprijini zona economică, competitivitatea și noile tehnologii. Asta include atât ajutoare pentru industrie, cât și programe de formare și calificare a forței de muncă, o nevoie acută pe piața locală.
O altă direcție importantă este Apărarea. Aici nu vorbim doar de achiziții, ci și de stimularea industriei de apărare și de dezvoltarea infrastructurii de transport cu dublă utilizare (care poate avea atât uz civil, cât și militar). Nu au fost uitate nici sectoarele de locuințe și managementul apei.
Bruxelles-ul nu a impus nimic.
Peste 16 miliarde de euro prin programul SAFE
Dar fondurile nu se opresc aici. România accesează o sumă de peste 16 miliarde de euro și din programul SAFE, o inițiativă europeană care constă într-un împrumut garantat de bugetul UE în valoare totală de 150 de miliarde de euro. Programul este dedicat tehnologiei, producției și achizițiilor strategice.
Vicepreședintele Comisiei a detaliat și planurile pentru industria de apărare: „În interiorul acestui plan de investiții pentru industria românească de apărare, un plan care a fost foarte bine evaluat și apreciat de de colegii mei din Comisie, există și finanțare pentru partea de producție de tehnologie, partea de licență, achiziția de echipamente cu tot cu licențe și producție proprie. Săptămâna trecută, Comisia a mai propus un instrument, AGILE, un deocamdată mic program dedicat IMM-urilor, firmelor care pot să inoveze tehnologie eficientă în zona de securitate, poate să fie militar, poate să fie cyber security ieftină, aplicabilă rapid. Și acest AGILE, care deocamdată are un buget de 115 milioane de euro, va putea fi accesibil la anul. Noi sperăm, și aici invit și IMM-urile din România care au vocație și interes pe zona aceasta, ca în felul acesta să stimulăm și companiile mici să dezvolte tehnologie militară, tehnologie de apărare, de securitate, cum spuneam, inclusiv în zona de IT și să putem scala, să mărim acest program, așa încât să avem un buget și mai generos. Deci, din trei direcții cel puțin venim să sprijinim nu doar apărarea, ca element militar, ci industria de apărare, care înseamnă locuri de muncă, independență strategică pentru Europa și pentru statele membre care investesc în direcția aceasta”.
Iar pentru firmele mici și mijlocii apare o nouă oportunitate prin programul AGILE. Cu un buget inițial de 115 milioane de euro, acesta va fi accesibil de anul viitor și vizează companiile inovatoare din domeniul securității, fie că vorbim de tehnologie militară sau de soluții de cyber security.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaHoroscop 27 septembrie 2026. Taur și Gemeni, o decizie de luat azi
Revista IoanaCanicula și seceta pot crăpa pereții casei. Cum afectează solul argilos
News24Sebastian Burduja intră primul la audieri luni, cu planul pentru Ministerul Energiei
Dolce SportCCA explică fazele de ofsaid de la Oțelul cu Corvinul și Rapid cu FC Argeș
GetPonyChery Tiggo 9 CSH a plecat în mod electric după ce bateria a stat 24 de ore și 5 minute în apă sărată
BravonetClaudia Schiffer pozează în costum de baie la 56 de ani. Rutina ei nu include antrenamente intense
