Peste 2,5 milioane de locuințe din Marea Britanie sunt alimentate cu energie electrică produsă cu combustibil nuclear furnizat de Kremlin. La mai bine de patru ani de la invazia Ucrainei, centrala Sizewell B, situată la circa 150 de kilometri de Londra, funcționează în întregime cu uraniu reprocesat din Rusia, o realitate care subliniază influența profundă a Moscovei în lanțurile energetice globale.
Dependența de Kremlin, o afacere costisitoare
EDF Energy, compania franceză care administrează centralele nucleare britanice, a explicat că Sizewell B utilizează în continuare uraniul rusesc din cauza „angajamentelor pe termen lung”, deși a eliminat orice aport de la Moscova în celelalte reactoare pe care le operează. Marea Britanie și-a propus să interzică toate importurile de combustibil nuclear din Rusia până la sfârșitul anului 2028, o mișcare despre care departamentul pentru energie a declarat că „îl va îndepărta și mai mult pe Putin de pe piața energiei”.
Numai că lucrurile stau puțin diferit. Potrivit lui Dmitri Gorchakov, consilier nuclear la Centrul de Transparență Ecologică Bellona, termenul limită din 2028 se datorează mai degrabă reticenței EDF Energy de a suporta penalități financiare pentru rezilierea contractelor. Până la urmă, nu e vorba de o incapacitate tehnică. „Marea Britanie are toate capacitățile necesare pentru a înlocui aprovizionările rusești”, a afirmat el.
Deocamdată, uraniul pentru Sizewell B este reprocesat în Rusia într-o instalație gestionată de MSZ (o companie parte din Rosatom), apoi trimis în Germania, unde Framatome, o altă firmă franceză, îl transformă în bare de combustibil pentru centrala britanică.
Rosatom, mai mult decât un gigant energetic
Fondată în 2007, Rosatom este un adevărat stat în stat, cu aproximativ 250.000 de angajați. Controlează peste 40% din capacitatea globală de îmbogățire a uraniului și 65% din piața globală de export pentru reactoare nucleare. Dar ce legătură are asta cu războiul, v-ați putea întreba?
Ei bine, corporația și filialele sale dezvoltă și produc deschis arme și muniție pentru forțele Kremlinului din Ucraina. Printre acestea se numără proiectile perforante cu uraniu sărăcit, rachete antitanc și drone. Ba chiar a fost implicată în dezvoltarea rachetei de croazieră „invincibile” Burevestnik, propulsată nuclear. Think tank-ul ucrainean DiXi Group a descris situația fără ocolișuri: „Rosatom nu este doar o corporație nucleară. Este un instrument al Kremlinului cu zeci de structuri, fiecare jucând propriul rol în susținerea mașinii de război a Rusiei”.
Un stat în stat,
În 2023, Rusia a câștigat 2,7 miliarde de dolari din exportul de uraniu îmbogățit, în principal către Statele Unite și UE. Veniturile Rosatom din operațiuni externe, inclusiv construcția de centrale, au atins 16,5 miliarde de dolari anul trecut.
Jocul dublu al Ungariei blochează UE
Iar în tot acest timp, Uniunea Europeană s-a angajat să renunțe treptat la combustibilul nuclear rusesc, dar fără a stabili un calendar ferm. Eforturile Bruxelles-ului de a introduce sancțiuni dure împotriva Rosatom au fost blocate sistematic de Ungaria, cel mai mare aliat al Moscovei în blocul comunitar.
Rosatom construiește două reactoare noi la centrala nucleară Paks din Ungaria, precum și o centrală în Turcia, ambele țări fiind membre NATO. Putin a folosit aceste proiecte ca dovadă că izolarea industriei nucleare rusești este imposibilă. „Ce am pierdut din ceea ce aveam [înainte de război]? Doar Finlanda”, a declarat liderul de la Kremlin la un forum Rosatom.
E drept că nu totul merge strună pentru Rosatom. Compania a recunoscut anul acesta că proiectele din Ungaria și Turcia au suferit întârzieri, fiind prinse în „mașina de tocat” a sancțiunilor financiare occidentale.
O pârghie de influență pe 60 de ani
Proiectele din străinătate permit Kremlinului să-și extindă influența pe termen foarte lung. „Dacă o parte semnificativă a energiei electrice din țara ta depinde de Rosatom, aceasta este o pârghie puternică, având în vedere că durata de viață a unei centrale nucleare este de cel puțin 60 de ani, dacă nu mai mult”, a explicat Roman Nitsovych, directorul de cercetare al DiXi Group.
Pe lângă Ungaria și Turcia, Rusia construiește reactoare și în Bangladesh, China, Egipt, Iran și India. În contrast, Ucraina, care are 15 reactoare nucleare, a rupt toate legăturile cu Rosatom după invazia din 2022 și a introdus cele mai dure sancțiuni din lume împotriva corporației. Nitsovych a concluzionat tranșant: „Unde există voință, există și o cale, chiar și într-o perioadă atât de scurtă de timp, dacă este o chestiune de securitate națională”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaO mamă povestește cum alăptarea îi provoca furie, deși avea lapte și copilul se atașa bine
Revista IoanaCând durerile de burtă cer un consult. Cele 8 semne de alarmă și situațiile în care ai nevoie de urgență
News24Indexarea pensiilor civile și militare ar necesita maximum 9,6 miliarde de lei, estimează Florin Manole
Dolce SportKarlo Muhar ar putea rata FCSB-Rapid din cauza unei posibile fracturi la un deget
GetPonyBMW pregătește un nou M3 pe benzină pentru 2028, în paralel cu versiunea electrică
BravonetNetflix aduce 18 producții braziliene din decembrie, prin cel mai mare acord al său cu Globo
