S-a aflat adevarul despre salariile de la stat. Unii sefi castiga 85000 de lei pe luna

Directorii companiilor de stat din România încasează lunar sume care sfidează logica economică a mediului privat, ajungând să depășească de câteva ori chiar și remunerația președintelui țării. Datele recente arată venituri brute de zeci de mii de euro pentru funcții de conducere în entități care, paradoxal, raportează pierderi masive.

Discrepanța uriașă față de mediul privat

Cifrele brute conturează o realitate financiară greu de justificat în fața dumneavoastră, investitorii și antreprenorii care susțin bugetul de stat. Vorbim despre un salariu brut de peste 85.000 de lei pe lună (echivalentul a peste 16.000 de euro) pentru directorul Romgaz, la care se adaugă bonusuri anuale consistente.

Dar topul nu se oprește aici. La conducerea Hidroelectrica, remunerația atinge aproape 66.000 de lei lunar, în timp ce șeful Electrocentrale București (ELCEN) încasează aproape 72.500 de lei pe lună. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, salariul președintelui României se situează la aproximativ 30.800 de lei brut lunar.

Cifrele vorbesc de la sine.

Analistul economic Adrian Negrescu trage un semnal de alarmă clar privind această anomalie. „Gândiți-vă că avem oameni, inclusiv în sistemul bancar de stat, care câștigă peste 30.000 de euro pe lună. Noi avem niște salarii cum nici în sectorul privat, în cele mai performante companii din economia românească, multinaționale, nu găsești. Media salarială la nivelul multinaționalelor este undeva la 6-7.000 de euro. Cam atât se câștigă. La stat se câștigă dublu în momentul de față, în multe companii care sunt pe pierdere”, explică acesta.

Pierderi acoperite din bugete generoase

Iar problema majoră nu o reprezintă neapărat cuantumul sumelor, ci lipsa de corelare a acestora cu indicatorii de performanță. Așa cum arată o analiză detaliată publicată recent de Digi24, există situații în care companiile generează găuri negre financiare, în timp ce managementul prosperă.

V-ați gândit vreodată cum este posibil ca o companie pe minus să ofere salarii de top? La CFR SA, bugetul pe acest an indică pierderi de aproximativ 900.000 de lei, dar directorul primește un salariu de peste 50.000 de lei lunar. O situație similară regăsim la Metrorex, companie cu pierderi acumulate de aproape un milion de lei, unde directorul încasează aproximativ 30.000 de lei pe lună.

E drept că responsabilitatea administrării unor astfel de structuri este uriașă, dar lipsa unor criterii stricte de eficiență transformă aceste funcții în sinecuri de lux. Negrescu subliniază mecanismul vicios din spatele acestor contracte: „Este vina statului român, pentru că statul este principal acționar la toate aceste companii și a permis aceste contracte de management care nu au nicio legătură cu realitatea economică din România. Sunt interese, bineînțeles, pentru că salariile astea n-au apărut peste noapte. Au fost constituite special de către cei care sunt membri în consiliile de administrație, pentru că și ei, la rândul lor, sunt plătiți cu un procent din salariul șefului. Cu cât șeful cel mare are un salariu mai mare, cu atât și ei câștigă niște prime de participare la ședințe mult mai mari”.

Lipsa de performanță în comparație cu Occidentul

Noua lege a salarizării în sectorul bugetar a omis includerea companiilor de stat și a regiilor autonome într-un sistem rigid de grile. Până la urmă, aici se ascunde și cheia problemei.

„Și aceste companii ar fi trebuit să intre într-un mecanism de grile salariale, în așa fel încât să nu mai vedem aceste aberații, aceste câștiguri salariale care, în multe situații, sunt mai mari decât în companiile occidentale. România plătește mai bine decât o companie din Franța, în domeniul energiei. Și nu există aceeași performanță, nu există nici măcar același rulaj de bani”, a punctat ferm analistul.

Soluția propusă de experți vizează o intervenție directă a viitorului executiv. „Sper ca viitorul guvern să plafoneze și aceste contracte, măcar din prisma viitoarelor angajări pe care le va face în companiile de stat. Să nu ne mai trezim cu contracte de management în care doar pentru că vine la serviciu acel manager ia 10-15 mii de euro pe lună, indiferent de performanța companiei pe care o conduce”, a adăugat Negrescu.

Declarația „Nu există aceeași performanță ca în companiile occidentale” rezumă perfect (și destul de dur) prăpastia dintre așteptările pieței și realitatea din teren.

Impactul instabilității politice asupra cursului valutar

Dincolo de managementul companiilor de stat, climatul economic general este puternic marcat de tensiunile de la vârful politicii, care se reflectă direct pe piețele financiare. Zilele trecute, moneda europeană a atins noi maxime istorice în raport cu leul românesc.

Adrian Negrescu a oferit o cheie de lectură și pentru această dinamică valutară. „Eu cred că e o fotografie de moment ce se întâmplă în piața valutară, influențată de valul ăsta de optimism din piețele internaționale care au dus la creșterile de cotații pe burse, inclusiv la București. Dar depinde foarte mult ce se va întâmpla la Palatul Cotroceni. Totul ține de predictibilitate și de stoparea acestui scandal uriaș, această gâlceavă publică pe care o vedem între politicieni”.

Și lucrurile nu se opresc la simple fluctuații de moment. Formarea unui nou guvern capabil să ofere direcție devine o urgență matematică pentru a calma investitorii instituționali și privați.

„Tot acest zgomot politic nu face altceva decât să influențeze economia. Legat de curs, eu sper ca situația să se tempereze. Cred că va interveni și Banca Națională, iar dacă se va ajunge la 5,3 lei pentru un euro, atunci BNR își va arăta prezența în piața valutară”, a conchis analistul.

Pragul de 5,3 lei pentru un euro devine astfel linia roșie la care banca centrală ar putea fi forțată să ardă rezerve valutare pentru a menține un echilibru fragil în economie.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyRenault 8 Gordini revine ca prototip electric de 270 CP. Legătura românească duce la Dacia 1100BravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scauneLylaBicarbonatul nu curăță punctele negre și poate irita tenul. Ce să faci dacă l-ai aplicat pe fațăRevista IoanaÎn fibrilația atrială cu risc intermediar de AVC, anticoagulantele directe au redus cu 69% riscul de evenimente graveNews24Ofertele de curent diferă cu 90,19 lei lunar în București, iar cele de gaze cu 379,94 leiDolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027