Șeful Nuclearelectrica cere accelerarea proiectelor nucleare în România

Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, trage un semnal de alarmă și cere României să accelereze procedurile pentru proiectele nucleare. El face o paralelă directă între criza petrolului din 1973 și contextul geopolitic actual, avertizând că țara nu trebuie să rateze acest moment strategic pentru securitatea sa energetică.

Într-o postare pe LinkedIn, preluată de Adevarul, Cosmin Ghiță subliniază urgența acțiunii, salutând în același timp semnalele pozitive venite de la Uniunea Europeană și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). „De la criza petrolului din 1973 la SMR-urile din 2026, istoria se repetă. De data aceasta, să nu ratăm momentul”, a scris Ghiță, subliniind prezența ministrului Energiei la acest dialog european.

O lecție din istorie: criza petrolului din 1973

Șeful Nuclearelectrica amintește că marile crize globale au forțat guvernele să ia măsuri curajoase cu efecte pe termen lung. El evocă șocul petrolier declanșat de războiul de Yom Kippur din octombrie 1973, care a dus la o explozie a prețului barilului și a expus vulnerabilitatea Occidentului.

„Aceste mesaje contează, mai ales acum. În octombrie 1973, războiul de Yom Kippur (Ziua Ispășirii, cea mai sfântă și solemnă sărbătoare evreiască, marcată de un post negru de 25 de ore, rugăciune intensă și reflecție spirituală – n. red.) a declanșat primul șoc petrolier. Prețul barilului a explodat. Occidentul s-a trezit vulnerabil, dependent energetic de regiuni instabile. Răspunsul a fost îndrăzneț: Franța a lansat programul Messmer, SUA au accelerat construcția de reactoare, iar România, cu o viziune strategică remarcabilă pentru acea epocă, a demarat programul nuclear de la Cernavodă un an mai tarziu. Flota nucleară pe care o operăm astăzi în Europa și în lume este, în mare parte, copilul acelei crize”, a explicat Ghiță. Potrivit acestuia, situația geopolitică actuală, marcată de conflictul din Ucraina, instabilitatea din Orientul Mijlociu și efectele pandemiei, transmite aceleași semnale: nevoia de diversificare, reziliență și autonomie strategică.

Beneficiile energiei nucleare și reducerea costurilor

Cosmin Ghiță argumentează că logica investițiilor masive care au redus costurile energiei regenerabile poate fi aplicată și în sectorul nuclear. El susține că o abordare similară ar putea reduce costurile, aducând în același timp beneficii unice și greu de replicat de alte surse de energie.

„Costul energiei electrice produse din surse regenerabile a scăzut spectaculos în 20 de ani, dar cu un efort considerabil: mii de proiecte și subvenții generoase. Aplicând aceeași logică la nuclear, construcție la scară, subvenții inteligente, industrializare locală, putem reduce costurile cu un factor similar. Dar cu beneficii imposibil de replicat: producție continuă 24/7, amprentă minimă, independență de lanțuri externe, locuri de muncă înalt calificate și securitate energetică”, consideră șeful Nuclearelectrica.

Ce trebuie să facă România acum

Trecerea de la declarații la fapte este imperativă, deoarece, în opinia directorului Nuclearelectrica, „curba de învățare nu funcționează prin declarații”, ci prin construcție efectivă. Acesta a detaliat pașii concreți pe care România trebuie să îi urmeze pentru a-și consolida viitorul energetic.

Ghiță afirmă că „România trebuie să continue acum demersurile administrative deja începute: accelerarea procedurilor administrative pentru proiectele nucleare; scheme de sprijin ca investiție strategică, nu doar ca o simpla subvenție; angajament politic pe termen lung, peste ciclurile electorale”. O altă miză importantă este capitalul uman, fiind necesară o reconversie rapidă și o reindustrializare care să permită inginerilor și tehnicienilor din sectoarele tradiționale, precum cărbune, petrol și gaze, să treacă în domeniul nuclear.

Un avantaj care nu trebuie irosit

Directorul general al Nuclearelectrica subliniază poziția favorabilă a României, care dispune deja de expertiză, infrastructură și parteneri strategici. El avertizează însă că acest avantaj poate fi pierdut dacă nu se acționează rapid și coerent pentru a transforma planurile în realitate.

„Suntem printre cele mai avansate țări din UE în relansarea industriei sale de energie nucleară. Avem expertiză, infrastructură, parteneri și proiecte în derulare și în pregătire. Avem avantajul. Nu avem voie să îl irosim. Semnalele europene sunt încurajatoare. Acum e rândul nostru să transformăm declarațiile în acțiune. Un plan nuclear bine construit nu înseamnă doar megawați. Înseamnă politică industrială, politică umană și securitate energetică, integrate într-o viziune coerentă. România a demonstrat în 1974 că poate gândi strategic. E timpul să o facem din nou, și de ce nu, mai bine”, a conchis Ghiță.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaCând preocuparea pentru aspect îți conduce viața. Semnele tulburării dismorfice corporaleRevista IoanaCarnea lăsată pe blat nu devine sigură prin recongelare. Cum o dezgheți corectNews24Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Piața de capital din România își consolidează rolul în economie, după un prim semestru cu evoluții pozitiveDolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei CoubișGetPonyProgramările la RAR sunt gratuite și durează, în medie, 4-7 zile. Două județe au termene de până la 25 de zileBravonetGhid esențial despre cum să călătorești inteligent, des și sustenabil