Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Costul energiei electrice se mută dintr-o zonă de risc extrem spre o ajustare de preț. Schimbarea importantă pentru companii și consumatori este că subiectul nu mai vizează întreruperi generalizate, ci bugete mai mari pentru electricitate, într-un an în care inflația rămâne ridicată.

În aceeași intervenție, oficialul a estimat pentru 2027 o creștere a facturilor la energie de circa 5% față de anul curent.

Pentru mediul de afaceri, procentul contează chiar dacă este sub inflația anuală de 8,2% din iulie 2026, conform Eurostat. O majorare de 5% la energie intră direct în costurile operaționale ale companiilor cu un consum intensiv. Pentru gospodării, adaugă presiune suplimentară peste un nivel al prețurilor deja mai ridicat decât media UE. În paralel, România intră în această perioadă cu un necesar mare de finanțare, ceea ce face ca orice mișcare în utilități să fie urmărită atent în bugetele publice și private.

Prețul final pentru 2027 se va vedea în trimestrul IV

Estimarea actuală nu este încă prețul contractual al anului viitor. Sorin Elisei a explicat că o imagine mai clară va apărea în lunile de toamnă, când furnizorii își refac acordurile pentru anul calendaristic următor.

„Trebuie să așteptăm să vedem lunile octombrie, noiembrie și decembrie, pentru că în mod tradițional contractele de furnizare se renegociază în trimestrul 4 al unui an, pentru următorul an calendaristic. Există, cel puțin din punctul meu de vedere, în acest moment prognosticul pe care îl dau eu este o creștere de 5% față de anul acesta”, a spus Sorin Elisei (secretar de stat în Ministerul Energiei) la Antena 3 CNN.

Aceasta mută punctul de referință pentru bugetare în trimestrul IV, când companiile își pot calibra mai realist costurile cu energia pentru 2027. Subiectul a fost relatat și de Ziare, iar estimarea oficialului apare, potrivit Stiripesurse, în contextul renegocierilor tradiționale din piața de furnizare.

Sistemul energetic al României are capacitate de absorbție

Mesajul privind absența riscului de blackout vine într-un sistem energetic care rămâne conectat regional. România este interconectată cu rețelele din Ungaria, Serbia, Ucraina și Moldova, iar această arhitectură reduce presiunea izolării într-un moment de volatilitate a fluxurilor de energie.

În același timp, o parte din energia importată din Bulgaria nu rămâne în consumul intern, ci tranzitează România spre Ungaria. Potrivit lui Sorin Elisei, cantitatea care rămâne efectiv în România este în jur de 2.000 de megawați sau sub acest nivel, în funcție de intervalul orar.

„Parte din importurile din Bulgaria pleacă și în Ungaria, tranzitează România și se aduc în Ungaria. În mod real, la noi rămân undeva în jur de 2000 sau sub 2000 de megawati în funcție de fiecare interval.”, a declarat Sorin Elisei (secretar de stat în Ministerul Energiei) la Antena 3 CNN.

Acest detaliu este relevant într-un an în care România vine după statutul de importator net de electricitate în 2025, cu un consum de 53,2 TWh față de o producție de 49,5 TWh. Diferența dintre consum și producție menține presiunea pe securitatea energetică, chiar dacă autoritățile transmit acum că scenariul unei căderi totale a sistemului nu intră în calcul.

Pentru companii, efectul imediat este dublu: continuitatea alimentării rămâne premisa de lucru pentru producție și servicii, iar variabila de inclus în buget este costul energiei din 2027. Pentru consumatorii finali, schimbarea concretă de urmărit de acum înainte este intervalul octombrie-decembrie, când renegocierile de furnizare pot transforma estimarea de 5% într-un nou nivel de facturare pentru anul viitor.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
blackout Facturi electricitate ministerul energiei Sorin Elisei