Consumatorii și companiile expuse la volatilitatea prețului energiei intră într-un risc suplimentar după ce intervențiile făcute de Guvern pe Dunăre pentru menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă și-au pierdut efectul. O creștere inițială a nivelului apei cu 8 cm, obținută prin scufundarea a patru barje și detonarea Stâncii Pârjoaia, a fost anulată după formarea unui dâmb de aluviuni care a reorientat debitul.

Administrația Națională „Apele Române” a transmis că „nivelul Dunării la Cernavodă este într-o scădere mai pronunțată față de estimările de până în prezent”.

Estimarea anterioară, potrivit căreia Unitatea 2 ar mai fi putut funcționa 9 zile, a fost retrasă oficial. Diana Buzoianu (ministrul interimar al Mediului) a explicat la Euronews că tabloul s-a deteriorat după apariția noului obstacol hidrologic.

„S-a creat un obstacol, un dâmb, care practic a reorientat debitul de apă, apa care fusese dislocată și astfel nu a mai ajuns apa direct pe canalul unde ar fi trebuit pentru Cernavodă. Astfel, astăzi suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât eram ieri.”

Costurile bugetare cresc, efectele întârzie să apară

Guvernul a alocat suplimentar 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru continuarea dragajului, peste finanțarea de 7 milioane de lei aprobată în 31 iulie 2026. Pentru piață, asta înseamnă că o intervenție de urgență deja finanțată nu a reușit să stabilizeze variabila critică de operare, deși a produs temporar un rezultat măsurabil.

Subiectul a fost relatat și de Observator News, Adevărul.ro și Antena 3, iar potrivit Libertatea.ro, intervenția care câștigase inițial timp pentru centrală a fost compromisă de schimbarea curgerii apei.

Diferența explică de ce lucrările punctuale de corecție pe fluviu au o marjă redusă într-un episod hidrologic extrem, iar riscul operațional nu mai poate fi tratat ca un incident local.

Diana Buzoianu a spus că revizuirea prognozei vine tocmai din imposibilitatea de a controla precis un curs de apă afectat pe o lungime mare.

„Estimarea este revizuită, pentru că, în fața unor fenomene extreme, putem să dăm soluții, dar când vorbim de 60 de km de apă de parcurs, evident că pot să apară inclusiv obstacole noi, pentru că asta este ceea ce s-a întâmplat în cazul Dunării zilele acestea.”

Prognoza indică un risc hidrologic persistent

Pentru producătorii și furnizorii din energie, fereastra următoare rămâne astfel dominată de risc hidrologic, într-un context în care piața intră deja cu avertismente privind scumpirea electricității în iarna 2026-2027 și cu presiune suplimentară din valul de căldură care afectează producția energetică în Europa.

Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august 2026 din cauza scăderii extreme a debitului Dunării. În paralel, imaginile satelitare Copernicus din august 2026 arată o secetă mult mai severă pe fluviu decât în aceeași perioadă din 2025 și decât în primăvara lui 2026, ceea ce mută discuția din zona unei intervenții punctuale spre costuri recurente de adaptare pentru infrastructura energetică.

„Am reușit să câștigăm atâtea zile prin lucrările care au fost făcute. Fiecare zi câștigată este o zi în plus, dar, repet, (…) suntem într-un scenariu mai pesimist decât acum două zile.”

Până pe 17 august, debitul Dunării este prognozat să rămână staționar la nivelul minim istoric.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
administratia nationala apele romane Cernavoda Diana Buzoianu Dunare piața de electricitate