Taxa universală. Câți bani ar încasa statul de la un salariu mai mare de 6.000 de lei

Taxa universală. Câți bani ar încasa statul de la un salariu mai mare de 6.000 de lei. Despre introducerea unei taxe generale pe tranzacțiile bancare s-a vorbit intens în ultimele zile, iar reacțiile din zona economică nu au întârziat să apară. Propunerea – aflată în discuție în cadrul negocierilor politice de la Cotroceni privind viitorul program de guvernare – prevede perceperea unei sume între 1 și 3 lei pentru fiecare operațiune electronică realizată prin sistemul bancar. Măsura este justificată de autorități ca o posibilă soluție pentru reducerea deficitului bugetar, însă experții o resping categoric, considerând-o ineficientă, regresivă și chiar periculoasă pentru economia formală.

Ce presupune concret această taxa universală

În forma discutată, taxa ar urma să fie aplicată indiferent de natura tranzacției: de la plăți cu cardul și retrageri de numerar, până la transferuri online sau operațiuni repetate. Spre exemplu, pentru o plată de 500 lei efectuată într-un magazin, contribuabilul ar fi taxat cu 1 leu. În cazul unui salariu de 7.000 lei virat pe card, ar putea fi percepută o sumă de aproximativ 14 lei.

Inclusiv tranzacțiile în valută sau cele cu criptomonede, atâta timp cât sunt procesate prin instituții bancare, s-ar putea supune acestei taxe sau unor variante de micro-taxare procentuală (de tipul 0,2%).

Una dintre dificultățile majore este evitarea dublei impuneri. Dacă o sumă este transferată dintr-un cont în altul, statul ar trebui să decidă dacă percepe taxa la ambele capete – atât la trimitere, cât și la primire – sau doar o singură dată. Deocamdată nu există un cadru clar.

Ce exemple oferă alte state

Ungaria a introdus o taxă pe tranzacțiile bancare încă din 2013, aplicabilă inclusiv la carduri și retrageri de numerar. Slovacia are o formulă intermediară – 0,4% pentru unele operațiuni și 0,8% pentru retrageri – dar încă este într-o fază de analiză. În America de Sud, țări precum Argentina, Brazilia sau Columbia au aplicat măsuri similare, dar rezultatele au fost dezamăgitoare, iar criticile pe măsură.

Reacții dure din partea specialiștilor în economie

Printre cei care au criticat public propunerea se numără Eugen Rădulescu, consilier în cadrul BNR, care a catalogat ideea ca fiind de-a dreptul periculoasă:

„Această măsură (n. red. – taxarea pe tranzacţiile bancare) a aplicat-o Venezuela. Vrem să facem România ca Venezuela?”

Rădulescu atrage atenția că problema reală a bugetului nu este lipsa de taxe, ci slaba colectare a TVA-ului, care generează o pierdere de circa 9 miliarde de euro anual. Din punctul său de vedere, reformarea ANAF și combaterea evaziunii ar trebui să fie prioritățile, nu introducerea unei taxe absurde:

„Când nu încasezi 9 miliarde de euro pe an şi vrei să faci altceva numai să nu te atingi de hoţia aceasta uriaşă, este strigător la cer.”

„Aplicăm o asemenea taxă, care este o chestiune absurdă. Cine spune aşa ceva, nu înţelege ce înseamnă economia de piaţă.”

O poziție similară exprimă și Alexandru Nazare, fost ministru al Finanțelor, în prezent în echipa BNR, care a avertizat că o astfel de taxă ar putea produce mai multe pagube decât beneficii:

„Nu cred că experimente fiscale cu origini sud-americane sunt ce avem nevoie acum în România.”

Nazare subliniază că această taxă ar încuraja retragerea populației din sistemul bancar, orientarea spre numerar sau chiar către forme alternative precum criptomonedele ori conturi off-shore:

„Nu poți să faci băncile agenți de colectare pentru această taxă, nu sunt gândite pentru așa ceva.”

„Nu este o taxă pe bănci, este o taxă care agresează întreaga populație […] cei care încasează salariul integral pe card și-l cheltuiesc integral de pe card vor fi cei mai afectați.”

El atrage atenția că nu există o astfel de măsură aplicată într-un stat membru al UE în prezent și compară situația doar parțial cu cazul Ungariei. Spre deosebire de țările din America de Sud, România are o structură economică diferită și o societate în plin proces de digitalizare.

„Dar cu adevărat vrem să preluăm modele columbiene în România? Nu am găsit alte modele mai potrivite?”

Riscurile majore pe care le implică introducerea unei astfel de taxe

1. Descurajarea digitalizării
   Într-o perioadă în care economia se digitalizează accelerat, aplicarea unei taxe la fiecare tranzacție electronică ar putea descuraja tocmai utilizarea tehnologiilor financiare moderne.

2. Stimularea economiei gri
   Pentru a evita costurile suplimentare, mulți contribuabili s-ar putea reorienta spre plăți cash sau metode informale, accentuând astfel evaziunea fiscală.

3. Povară inechitabilă
   Taxa ar afecta în mod disproporționat persoanele cu venituri mici, care cheltuiesc în întregime venitul lunar, fiecare tranzacție devenind un cost suplimentar semnificativ.

4. Complicarea operațiunilor bancare
   Băncile și fintech-urile ar fi nevoite să implementeze sisteme tehnice de raportare și micro-taxare, ceea ce implică investiții și costuri administrative în plus.

5. Riscul dublei impuneri
   Fără o legislație clară, transferurile între conturi, mai ales cele internaționale, ar putea fi taxate atât la trimitere, cât și la primire.

Ce alte variante există pentru a reduce deficitul bugetar

– Reforma ANAF și îmbunătățirea colectării TVA
În locul unei noi taxe, autoritățile ar putea obține venituri suplimentare prin combaterea evaziunii și creșterea eficienței instituțiilor fiscale.

– Taxe proporționale, nu fixe
Un model alternativ ar putea presupune perceperea unui procent din valoarea tranzacției (ex. 0,2%), însă și aici efectele trebuie atent analizate.

– Reducerea cheltuielilor neproductive
O evaluare mai atentă a cheltuielilor bugetare ar putea identifica surse de economii semnificative, fără a impune o presiune suplimentară asupra populației.

Unde ne aflăm acum

În momentul de față, proiectul nu este inclus în bugetul pentru anul 2025. Este vorba despre o măsură aflată în dezbatere, fără o decizie oficială sau un cadru legislativ adoptat. Discuțiile continuă în plan tehnic, însă reacțiile vehemente ale specialiștilor sugerează că șansele de implementare, cel puțin în forma actuală, sunt reduse.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei CoubișGetPonyTesla amână din nou demonstrația Roadster, de această dată până la 15 octombrieBravonetBianca Ghiurcă a izbucnit în lacrimi după imaginile cu Marco și Gabriella. A luat în calcul să pleceLylaCe poți face pentru a întârzia îmbătrânirea pielii. Vara, evită soarele între orele 10 și 17Revista IoanaCartofii prăjiți, asociați cu un risc cu 15% mai mare de ficat gras. Ce să limiteziNews24Experimentul lui Gheorghe Hagi lasă România cu zero puncte după 2-4 cu Bosnia