Un șantier uriaș a luat locul fostei termocentrale pe cărbune de la Mintia, o investiție de peste 1,2 miliarde de euro care promite să transforme complexul în cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană. Producția de energie este programată să înceapă în septembrie 2026, la cinci ani de la oprirea definitivă a vechii „Stele de pe Mureș”.

Proiectul este susținut de Mass Global Energy Rom, societate care a achiziționat complexul în 2022 cu 91 de milioane de euro. Potrivit publicației Adevărul, obiectivul este atingerea unei capacități instalate de 1.700 MW, folosind echipamente de ultimă generație. Testele pentru punerea în funcțiune a turbinelor pe gaz sunt programate pentru acest an.

Planuri de extindere și o nouă investiție de 1 miliard de euro

Într-un comunicat recent, Guvernul României a anunțat că investitorul are planuri și mai mari pentru viitor. „Mass Global Energy Rom a anunțat intenția de a dezvolta în România o nouă investiție în capacități de stocare a energiei electrice de tip BESS (Battery Energy Storage System), în valoare de aproximativ 1 miliard de euro. Proiectul ar urma să aibă o capacitate totală de 2.500 MW, distribuită în patru-cinci locații, inclusiv la Mintia. Proiectul are ca obiectiv echilibrarea sistemului energetic și furnizarea de energie în orele de vârf, la prețuri accesibile pentru cetățeni”, informa Guvernul.

Pentru a deveni operațională, noua termocentrală trebuie conectată la rețelele naționale. Transgaz a început în 2024 lucrările la conducta de 57 de kilometri care va alimenta centrala de pe magistrala BRUA, proiect aflat în faza finală. Guvernul a transmis că va sprijini și racordarea la rețeaua Transelectrica. „Finalizarea racordărilor va permite funcționarea centralei la capacitate maximă, cu un consum anual estimat de până la 2,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale”, au precizat reprezentanții Guvernului.

De la mândria comunistă la probleme de poluare și aprovizionare

Istoria termocentralei Mintia a început în anii ’60, fiind considerată o investiție strategică pentru a acoperi deficitul de energie din Ardeal. Alegerea locației a fost explicată într-un articol din 1968 al revistei Viața Economică: „A fost aleasă Mintia, pentru că aici Mureşul are un debit relativ satisfăcător pentru alimentarea cu apă de răcire a unei centrale de mare volum. Investiţia a fost descotorosită de costurile turnurilor de răcire. Cărbunele se extrage din apropiere. Termocentrala de la Mintia constituie şi o cale de valorificare superioară a cărbunelui brun din Valea Jiului”.

Până în 2011, centrala a jucat un rol important în sistemul energetic național. „De la punerea în funcţiune şi până la finele anului 2011, Termocentrala Mintia a livrat 204 TWh din energia electrică necesară României şi a consumat 117 milioane de tone de cărbune”, arăta un raport intern al companiei. Totuși, funcționarea ei a fost marcată de probleme, de la poluarea intensă a râului Mureș la calitatea tot mai slabă a huilei. „Calitatea huilelor pentru care au fost proiectate centralele Paroşeni din Valea Jiului şi Mintia a fost în descreştere, datorită, în mare măsură, alocării cu prioritate a huilelor de calitate pentru industria metalurgiei feroase, concepută şi realizată (în special în ultimii 20 de ani) la dimensiuni total inadecvate economiei noastre”, informa revista Energetica în 1990.

Criza din 2021 a dus la închiderea definitivă

În martie 2021, lipsa cărbunelui a dus la oprirea termocentralei, lăsând mii de familii din Deva fără căldură și apă caldă. Protestele angajaților nu au întârziat să apară, iar liderii de sindicat au acuzat un plan ascuns. „Dacă la început am văzut că era vorba de lipsa de cărbune, ne-am dat seama pe parcurs că se încearcă, de fapt, dărâmarea Termocentralei Mintia și predarea ei către un investitor privat. Termocentrala Mintia este viabilă. Avem proiecte pe următorii trei ani care arată că putem funcționa pe profit, cu condiția să ne despărțim de partea minieră”, afirma la acea vreme Cristian Iştoc, fost lider de sindicat.

După o lună de incertitudine, primarul de atunci al Devei, Florin Oancea, a tranșat situația. „Șansele ca Termocentrala Mintia să mai pornească în perioada următoare sunt zero. N-au aviz de mediu, n-au bani pentru stocurile de cărbune, n-au bani pentru a plăti transportul CFR al cărbunelui din Valea Jiului până la Mintia. Cum să pornească, atunci când cantitatea minimă zilnică de cărbune necesară este de 1.700 de tone, respectiv 33-34 de vagoane?”, declara edilul, care i-a îndemnat pe localnici să își cumpere centrale pe gaz.

Vânzarea care a evitat transformarea în fier vechi

Complexul Energetic Hunedoara, care administra termocentrala, intrase în insolvență în 2019 și acumulase datorii de trei miliarde de lei. Oprirea a fost cauzată și de lipsa certificatelor de mediu, conform directivelor europene. Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, a insistat ca activul să nu fie vândut la fier vechi, ci să fie retehnologizat. La rândul său, conducerea CEH a dat asigurări că se caută un investitor serios.

„În urma discuțiilor ferme purtate cu ministrul Energiei, administratorul judiciar al S. CEH-SA, cel care valorifică activele SE Deva, face demersuri pentru valorificarea integrală a acestora și nu vânzarea lor la fier vechi. Obiectivul urmărit este ca potențiali investitori să construiască un grup energetic de minimum 800 MW, noua investiție urmând să fie deservită chiar de personal din rândul celor disponibilizați în baza programului de concedieri colective”, informa atunci Complexul Energetic Hunedoara. În vara anului 2021, activitatea a încetat oficial, iar în 2022, statul a vândut termocentrala, deschizând calea pentru proiectul actual de modernizare.

Sursa: Adevarul

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
centrala pe gaz investiţii energie mass global energy rom sistemul energetic national termocentrala Mintia