Uniunea Europeană ia în considerare reactivarea măsurilor de criză energetică utilizate în 2022, pe fondul perturbărilor de pe piețele energetice cauzate de războiul din Iran. Prețurile europene la gaz au crescut deja cu peste 70% de la începutul conflictului, pe 28 februarie, iar comisarul pentru energie, Dan Jorgensen, a cerut europenilor să ia în considerare limitarea călătoriilor.

O criză de lungă durată

După o reuniune virtuală a miniștrilor energiei din țările UE, comisarul Dan Jorgensen a fost direct. Planurile de urgență includ propuneri de limitare a tarifelor de rețea și a taxelor pe energie electrică, similare cu cele de acum câțiva ani. „Nu ştim cât va dura această criză. Şi, întrucât nu ştim cât de gravă va fi, pregătim, si, diferite oportunităţi şi posibilităţi care seamănă mai mult cu cele pe care le-am folosit în timpul crizei din 2022”, a spus comisarul.

Iar perspectivele nu sunt deloc optimiste. Jorgensen a avertizat că războiul din Iran ar putea provoca o perturbare prelungită, cu efecte chiar și după încetarea conflictului. „Nu va fi de scurtă durată, deoarece chiar dacă mâine s-ar instaura pacea, vor exista în continuare consecinţe, deoarece infrastructura energetică din regiune a fost distrusă de război”, a declarat el reporterilor.

Combustibilul de avioane, cel mai expus

Deși aprovizionarea cu ţiţei şi gaze naturale nu a fost încă afectată direct de închiderea Strâmtorii Ormuz, Bruxelles-ul este deosebit de îngrijorat de produsele petroliere rafinate. Mai exact, combustibilul pentru avioane și motorina. Ultimele transporturi de kerosen care au trecut prin strâmtoare înainte de blocaj ar trebui să ajungă în Europa în jurul datei de 10 aprilie.

Benedict George, șeful departamentului pentru produse europene de la Argus Media, încearcă să calmeze spiritele, dar cu o precizare importantă. „Nu există un risc realist de a rămâne efectiv fără” combustibil pentru avioane, a spus el, adăugând că stocurile europene pot acoperi până la trei luni de cerere.

Numai că lucrurile nu sunt chiar atât de simple.

Același expert avertizează că „stocurile ar putea scădea la un nivel la care să apară penurii localizate” sau prețuri extrem de volatile. UE își procură aproximativ 15% din kerosen din Orientul Mijlociu, iar dependența de Golful Persic pentru importurile de combustibil de avioane și motorină era, până nu demult, de peste 40%.

Apel la reducerea consumului

Într-o scrisoare trimisă guvernelor europene, Dan Jorgensen a fost tranșant. El a cerut ca statele membre să ia în considerare „măsuri voluntare de reducere a cererii cu o atenţie specială acordată sectorului transporturilor”. Cum vine asta, mai exact? Până la urmă, ar putea însemna ca guvernele să le ceară direct cetățenilor să conducă mai puțin sau să zboare mai rar pentru a economisi combustibil pentru scopuri esențiale.

Deficitul este agravat de „disponibilitatea limitată a furnizorilor alternativi şi a capacităţii de rafinare pentru anumite produse în cadrul UE”, a mai precizat comisarul în scrisoarea sa. El a cerut țărilor să se „pregătească din timp în anticiparea unei întreruperi potenţial prelungite”.

Măsuri coordonate la nivelul UE

Dincolo de recomandările pentru cetățeni, Comisia Europeană insistă pe o acțiune comună a statelor membre. „Trebuie să acţionăm împreună, ca o adevărată Uniune”, a cerut Jorgensen, care consideră că statele membre „ar trebui să se abţină de la luarea unor măsuri susceptibile să crească consumul de combustibil”.

Pe lista de solicitări se mai află amânarea lucrărilor de întreținere care nu sunt urgente la rafinării (o măsură tehnică menită să mențină fluxul de producție) și creșterea utilizării biocombustibililor. Mai mult, comisarul a insistat ca țările să evite decizii unilaterale. „Statele membre ar trebui să se abţină de la adoptarea de măsuri care ar putea creşte consumul de combustibil, ar putea limita libera circulaţie a produselor petroliere sau ar putea descuraja producţia rafinăriilor din UE”, a spus Jørgensen, adăugând că este nevoie de „coerenţă la nivelul UE”.

Deocamdată, țările europene nu au recurs la măsuri drastice precum raționalizarea benzinei sau duminicile „fără mașini”, așa cum s-a întâmplat în crizele petroliere din anii ’70. Totuși, Agenţia Internaţională pentru Energie a elaborat deja o listă de propuneri pentru reducerea cererii, care include încurajarea muncii de acasă și reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
criză energetică Dan Jørgensen penurie combustibil UE pret benzina razboi iran social