Peste 1.000 de semnături strânse în două ore: o fundaţie cere menţinerea INP ca instituţie independentă. Miza este protejarea patrimoniului cultural, care ar putea ajunge sub influență politică.
IInstitutul Naţional al Patrimoniului (INP), o instituţie cu o istorie de peste 130 de ani în protejarea patrimoniului cultural românesc, se află în pericol de a fi desființat sau absorbit de Ministerul Culturii. Organizațiile civice au reacţionat rapid, iar Fundaţia Pro Patrimonio a iniţiat o petiție care a adunat peste o mie de semnături în doar câteva ore. Mulţi se tem că această decizie ar putea transforma INP într-un simplu departament al ministerului, pierzându-și astfel independenţa și rolul de expertiză în domeniu.
Ce se întâmplă cu Institutul Naţional al Patrimoniului
INP este singura instituţie din România care se ocupă de gestionarea patrimoniului cultural, de la monumente istorice și clădiri de patrimoniu, la tradiţii, colecţii și arhive digitale. Înființat în 1892, institutul a trecut prin numeroase schimbări de regim și reforme, dar și-a păstrat mereu misiunea de a proteja valorile culturale ale ţării. Acum, planurile guvernului de a-l comasa sau desfiinţa ridică semne de întrebare în rândul specialiștilor și al societăţii civile.
Desfiinţarea INP ridică îngrijorări serioase privind respectarea valorilor democratice: transparenţă decizională, fundamentare pe expertiză și separarea dintre sfera politică și cea profesională. Patrimoniul cultural este un bun public, nu un instrument al puterii. Eliminarea unei instituţii independente de specialitate și transferul atribuţiilor către un aparat politic centralizat vulnerabilizează controlul public și crește riscul instrumentalizării culturii în scopuri de moment. Într-un stat democratic, protejarea patrimoniului se face prin expertiză, proceduri clare și responsabilitate instituțională, nu prin decizii administrative netemeinice.
Importanţa INP pentru patrimoniul românesc
lnstitutul nu doar restaurează clădiri vechi, ci coordonează proiecte finanţate din fonduri europene, ţine evidenţa tuturor monumentelor din ţară și colaborează cu UNESCO pentru protejarea siturilor istorice. Dacă INP ar dispărea, ar exista riscul ca multe proiecte importante să fie blocate sau să nu mai poată fi realizate la același nivel de profesionalism.
De ce este INP esenţial pentru patrimoniul cultural
INP nu este o structură redundantă , dimpotrivă, este liantul dintre autorităţi, experţi, mediul academic și societatea civilă, și contribuie activ la reformele culturale și la protejarea memoriei noastre colective.
Un exemplu clar este finanţarea prin PNRR, unde România beneficiază de 15 milioane de euro pentru renovarea monumentelor. Aceste fonduri sunt condiţionate de existența unei instituţii independente care să gestioneze proiectele. Dacă INP devine doar un departament în cadrul Ministerului Culturii, există riscul ca finanțarea să fie pierdută. Mai mult, penalizările pentru nerespectarea angajamentelor ar putea depăși 100 de milioane de euro.
Institutul este și continuatorul direct al Comisiunii Monumentelor Istorice, fondată în 1892, și a contribuit decisiv la reformele culturale și la protejarea memoriei colective.
Ce riscuri apar dacă INP dispare
Lista consecințelor este lungă, dar cele mai importante riscuri sunt:
- Blocarea proiectelor europene: majoritatea programelor de finanțare cer ca implementarea să fie făcută de o structură independentă. Fără INP, România riscă să piardă sute de milioane de euro pentru renovarea monumentelor istorice.
- Pierderea experţilor: specialiștii care restaurează fresce sau analizează structuri vechi ar putea pleca spre sectorul privat sau în străinătate dacă institutul se închide.
- Politizarea deciziilor: „Patrimoniul cultural este un bun public, nu un instrument al puterii”, se subliniază în petiție. Dacă deciziile vor fi luate la nivel politic, există riscul ca monumentele să fie sacrificate în favoarea unor interese de moment.
- Compromiterea relaţiilor internaţionale: România ar putea pierde credibilitatea în faţa UNESCO și a altor parteneri europeni.
- Întârzierea sau blocarea proceselor de digitalizare și evidenţă a patrimoniului, esenţiale pentru protejarea și promovarea acestuia, dar și pentru securitatea naţională.
- Povara bugetară pentru acoperirea costurilor serviciilor de specialitate pe care INP le oferă acum la un nivel de înaltă expertiză ar putea depăși eventualele economii obţinute prin transformarea INP într-un departament al ministerului.
Aceste efecte ar putea avea consecințe ireversibile asupra patrimoniului cultural naţional, susţin iniţiatorii petiţiei.
Ce se întâmplă mai departe
Petiţia inițiată de Fundaţia Pro Patrimonio a strâns rapid susţinere, însă guvernul nu a transmis încă un răspuns clar. Există discuţii despre eficientizarea bugetară, unii considerând că INP ar funcţiona mai bine sub minister, dar experții susțin contrariul. „Costurile serviciilor de specialitate vor depăși economiile”, spun iniţiatorii.
Societatea civilă promite să continue protestele dacă autorităţile nu iau în considerare cererile lor. Ministerul Culturii are însă nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a desființa INP, iar dezbaterea ar putea deveni una de interes naţional.
Patrimoniul nu înseamnă doar clădiri vechi, ci și identitatea noastră comună. Când o biserică medievală devine restaurant sau un castel se degradează pentru că nu mai există experți care să-l salveze, pierdem o parte din istoria care ne definește. INP a fost timp de un secol gardianul acestor valori. Dacă institutul va dispărea, cine va mai trage semnalul de alarmă?
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaUn zahăr din carnea roșie este asociat cu un risc de diabet de tip 2 cu 63% mai mare
News24Poliția folosește din nou gaze lacrimogene la Paris, după violențele de la manifestațiile din Franța
Dolce SportDavidovich Fokina explică revenirea din finala de la Shanghai prin avantajul fizic și încredere
GetPonyHyundai Santa Fe facelift va fi primul model al mărcii cu propulsie electrică și autonomie extinsă
BravonetFrații Coen au primit Premiul Lumière cu o glumă fără perdea despre inventatorii cinematografiei
LylaDe ce scuzele ajung uneori reproșuri. Cum răspunzi când celălalt evită să își asume greșeala
