Următorul președinte al Băncii Mondiale are o sarcină uriașă pe cap

În septembrie 1961, ONU era în pericol. Secretarul general Dag Hammarskjold murise într-un tragic accident de avion, iar Nikita Hrușciov, liderul sovietic, insista ca organizația să dobândească o nouă formă de conducere, care ar fi condamnat-o la un impas de durată și la irelevanță.

Președintele american John F. Kennedy s-a ridicat în sala Adunării Generale și le-a spus delegaților: „Problema este durata de viață a acestei organizații. Fie va crește pentru a face față provocărilor epocii noastre, fie va dispărea odată cu vântul …Dacă am lăsa-o să moară, … ne vom condamna viitorul.”

Astăzi, Banca Mondială se îndreaptă spre o soartă similară, absentă de pe scenă în timp ce se acumulează amenințări multiple – de la schimbările climatice, trecând prin războiul din Ucraina, până la crizele paralizante ale datoriilor suverane din țările cu venituri mici. Iar acum, președintele Băncii, David Malpass, numit de Donald Trump, și-a anunțat brusc intenția de a demisiona.

Oricine îi va succeda lui Malpass va face mult pentru a decide dacă această instituție legendară va pieri sau va supraviețui în cele din urmă. Iată cinci priorități asupra cărora să insiste.

În primul rând, schimbările climatice. Trebuie să cheltuim trilioane de dolari pentru a combate încălzirea globală, dar toate plățile Grupului Băncii Mondiale nu au fost mai mult de 67 de miliarde de dolari pentru anul fiscal 2022, din care doar o fracțiune a reprezentat plăți nete.

Banca trebuie să dubleze investițiile în domeniul climei prin crearea unei noi bănci în cadrul băncii axate pe climă, care să pună în valoare întreaga putere și resursele financiare ale organizației. Combaterea schimbărilor climatice necesită, de asemenea, o cultură bancară axată pe execuție și implementare rapidă, utilizând expertiza sectorului privat pentru a mobiliza finanțarea multilaterală cu capital privat și active instituționale.

În al doilea rând, finanțele Băncii Mondiale au nevoie de o reformă imediată pentru a răspunde nevoilor viitoare ale țărilor cu venituri mici și mijlocii. În timp ce amploarea și modelul financiar al băncii erau adecvate la înființare, în prezent, dimensiunea împrumuturilor sale și incapacitatea sa de a utiliza instrumente financiare moderne și de a debloca cu ușurință capitalul privat o fac mai puțin relevantă. Nu este un semn bun faptul că președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a contactat BlackRock pentru a finanța reconstrucția națiunii sale. Banca Mondială a fost cea care a finanțat reconstrucția Europei și a Japoniei după cel de-al doilea război mondial.

În al treilea rând, noul președinte trebuie să îmbunătățească și să elibereze resursele de neegalat ale Băncii în materie de informații, cercetare și planificare împotriva schimbărilor climatice. La fel ca și Grupul consultativ pentru cercetare agricolă internațională, care a avut succes în combaterea foametei la nivel mondial, Banca trebuie să sublinieze cât de repede se scurge timpul în ceea ce privește clima, să se plaseze în centrul luptei și să dobândească și să mobilizeze expertiză de nivel mondial în domeniul climei, al inteligenței artificiale deschise și al tehnologiei.

În al patrulea rând, de la al doilea război mondial încoace, unele dintre cele mai strălucite soluții la problemele lumii au venit de la tinerii antreprenori și inovatori din sudul global. În 1961, un împrumut acordat Japoniei de către Banca Mondială a făcut posibilă rețeaua de trenuri glonț care a devenit un exemplu pentru restul lumii. Este timpul ca Banca să fie din nou în fruntea unor astfel de inovații locale din sectorul privat.

În cele din urmă, Banca Mondială trebuie să recunoască faptul că lupta împotriva nedreptății și a inegalității este o parte la fel de importantă a misiunii sale istorice ca și combaterea foametei și a bolilor. Instituția a fost fondată în 1944, pornind de la premisa că cea mai bună cale către o lume pașnică și prosperă în perioada postbelică era un sistem de democrații bazat pe „cele patru libertăți” ale lui Franklin Roosevelt – libertatea de exprimare și de religie, libertatea de a nu trăi în sărăcie și de a nu se teme.

Cuvintele lui Kennedy la ONU în 1961 rezonează din nou în epoca noastră, în care climatul este în pericol și democrațiile sunt în declin: „Niciodată națiunile lumii nu au avut atât de mult de pierdut și atât de mult de câștigat”.

Sursa – www.ft.com

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapteNews24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luniDolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiarGetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-PrutBravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele saleLylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc