Erdogan îşi doreşte al treilea mandat de preşedinte al Turciei

160

Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, îşi doreşte să ocolească un articol din Constituţie care stabileşte foarte clar faptul că „o persoană poate fi aleasă președinte de cel mult două ori”.

Concret, liderul de la Ankara are de gând să devanseze cu o lună data alegerilor prezidenţiale şi să o stabilească pentru data de 14 mai, transmite corespondentul Le Monde de la Istanbul.

În ţară, este puțin spus că lumea se aștepta la așa ceva. După săptămâni de speculații și negocieri în toate direcțiile, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat, în cele din urmă, că vrea să organizeze alegerile prezidențiale și legislative pe 14 mai, cu o lună mai devreme decât era planificat prin calendarul electoral.

Recep Tayyip Erdogan cere votul poporului său pentru a treia oară

În contextul acestei decizii, plină de sens pentru un scrutin considerat a fi unul dintre cele mai strânse din ultimele decenii, a ridicat imediat multe întrebări juridice și a provocat dezbateri aprinse între experți și reprezentanți politici de toate genurile.

Șeful statului, candidat la propria succesiune, a devenit prim-ministru în 2003, după care a modificat Constituția și a devenit președinte, ales direct prin vot universal, în 2014.

În pretent, la vârsta de 68 de ani, Erdogan se prezintă astfel pentru a treia oară la alegerile prezidențiale, într-un context de criză economică profundă și de tensiune politică extremă, în care autoritarismul și conservatorismul său frenetic, este subiectul unor dispute aprinse din partea multor segmente ale societății civile turce.

Iar, pentru prima dată în douăzeci de ani, el nu mai este favoritul de necontestat în sondaje.

În fața membrilor grupului parlamentar al formațiunii sale politice, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), și a camerelor de televiziune, președintele Erdogan a dorit să pună scrutinul sub semnul unei figuri disputate a istoriei politice a țării.

În contextul istoric, el a amintit că la 14 mai, „în urmă cu șaptezeci și trei de ani”, a avut loc triumful candidatului Adnan Menderes la primele alegeri din această țară (1950), transmite Le Monde.

A fost atumci, o victorie care nu numai că a pus capăt domniei necontestate a Partidului Popular Republican, formațiunea lui Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Republicii Turce, dar a consacrat și un politician populist și profund conservator, care a marcat o generație de turci, printre care și propriul tată al actualului președinte.

Apoi, răsturnat de armată în 1960, Adnan Menderes a fost spânzurat un an mai târziu.

În declataţiile sale, „La 14 mai 1950, când a câștigat alegerile, Menderes a spus: „Destul, oamenii vorbesc!” – a reamintit Erdogan sloganul de campanie al vremii. Apoi s-a angajat într-un atac total la adresa adversarilor săi. „Națiunea noastră va da un răspuns la „Grupul celor șase” [numele platformei de opoziție care reunește șase partide politice conduse de CHP] la aceeași dată ca acum șaptezeci și trei de ani”, a declarat el.

Recunoscând că „cea mai mare problemă a noastră a fost inflația” și că „acum a început să scadă”, el a insistat că „nicio alegere nu a fost niciodată ușoară”, dar că, de fiecare dată, a reușit să „iasă învingător”.

În Turcia, Erdogan caută sprijin în rândurile opoziției

Din punct de vedere strategic, deocamdată, va trebui mai presus de toate să dea dovadă de pricepere politică, candidatura sa confruntându-se cu mai multe capcane. Din punct de vedere legal, Erdogan nu poate fi candidat a treia oară, întrucât, potrivit articolului 101 din Constituție, „o persoană poate fi aleasă președinte de cel mult două ori”.

La aceasta, susținătorii AKP, precum președintele Marii Adunări Naționale, Mustafa Sentop, răspund că Constituția a fost modificată între cele două mandate prezidențiale. Primul fiind exercitat în cadrul sistemului anterior, denumit „parlamentar”, nu se poate adăuga celui pe care președintele îl exercită în prezent în noul sistem numit „prezidenţial”, adoptat în 2017. Președintele în funcție poate, așadar, potrivit acestora, să candideze din nou.

Însă, pentru a evita o bătălie juridică interminabilă care implică avocați și un rezultat incert, Erdogan a ales să devanseze alegerile cu câteva săptămâni și să treacă data prin Parlament. Chiar dacă manevra nu este lipsită de riscuri, președintele ar putea în cele din urmă să-și valideze lovitura de forță.

Articolul 116 din Constituție prevede că „un președinte poate fi din nou candidat dacă Parlamentul decide repetarea alegerilor în timpul celui de-al doilea mandat de președinte”. Pentru a solicita un vot anticipat, este nevoie de o majoritate de trei cincimi din Parlament, adică 360 de voturi din 600.

Parlamentul poate tranşa totul în favoarea lui Erdogan

Totuși, pentru a evita o bătălie juridică, domnul Erdogan a ales să anticipeze alegerile cu câteva săptămâni și să treacă prin Parlament care, chiar dacă manevra nu este lipsită de riscuri, ar putea în cele din urmă să-și valideze lovitura de stat.

Totuși, coaliția islamico-naționalistă de guvernământ, formată din AKP și Partidul Acțiunea Naționalistă (ultranaționalist), are un total de 335 de locuri. Aceasta înseamnă că președintele candidat va trebui să găsească sprijinul a cel puțin 25 de aleși ai opoziției.

Printre aceștia, mai mulți lideri au indicat deja că ar refuza să se angajeze în orice procedură de natură să conducă la „un lung scenariu de victimizare a candidatului de la putere”.

Șeful CHP, Kemal Kiliçdaroglu, a lăsat să se înțeleagă că data devansată este o idee bună. Aliatul său, Meral Aksener, muza dreptei naționaliste, a scris pe Twitter: „Luna mai va fi a noastră!”

Sursa: Capital.ro

Financiarul

Fi la curent cu ultimele noutăți financiare. Accesează cele mai relevante știri online pe Financiarul.ro. Va aducem zilnic știri din economice, noutăți interne și externe.  Citește zilnic cele mai noi știri online