Butoiul cu pulbere dintre SUA și Iran stă să explodeze. Atacul pare iminent. Țintele sunt clare, de la bazele Gărzii Revoluționare la instalațiile nucleare, dar finalul este o ceață totală ce poate incendia întregul Orient Mijlociu. O analiză BBC, preluată de Digi24, pune pe masă șapte scenarii posibile. Unele optimiste. Altele, pur și simplu catastrofale.
Fiecare variantă e o cutie a Pandorei. Consecințele sunt greu de cântărit, nu doar pentru Teheran și Washington, ci pentru economia lumii întregi. Miza e uriașă.
Visul american: Democrație rapidă sau un regim „îmblânzit”?
Primul scenariu, visul Washingtonului. Lovituri aeriene și navale limitate. Chirurgicale. Țintele? Bazele Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC), milițiile Basij, depozitele de rachete, infrastructura nucleară. Ideal, un regim zdruncinat de proteste interne cade, iar Iranul devine o democrație reintegrată în lume. Dar istoria recentă ne contrazice brutal. Irak și Libia sunt exemple clare: înlăturarea unui dictator nu aduce pace, ci ani de haos și sânge.
Există și un „model venezuelean”. Regimul supraviețuiește, dar e forțat să se cumințească. Adică să renunțe la programele nucleare și balistice, să nu mai finanțeze milițiile din regiune și să slăbească represiunea acasă. Surprinzător sau nu, șansele sunt mici. Liderii de la Teheran au fost de neclintit timp de 47 de ani. De ce s-ar schimba tocmai acum?
Dictatură militară sau haos total? Cele mai sumbre perspective
Cea mai probabilă variantă, spun mulți analiști, este ca teocrația să fie înlocuită de o dictatură militară. Motivul e simplu. În spatele ayatollahilor se ascunde un „stat profund”, o rețea uriașă de securitate dominată de Garda Revoluționară. Ei vor puterea. Și sunt gata să folosească „forța și brutalitatea nelimitate” ca s-o păstreze. Haosul unui atac american ar fi ocazia perfectă pentru generali să preia controlul.
Dar se poate și mai rău. Mult mai rău. Prăbușirea totală a statului. Un vid de putere ar arunca o țară de 93 de milioane de oameni într-un coșmar similar cu Siria sau Libia. Tensiunile etnice, mai ales cu minoritatea kurdă, ar exploda. Ironia sorții. Nici măcar dușmani declarați ai regimului, cum e Israelul, nu vor un stat eșuat de o asemenea magnitudine, care ar declanșa o criză a refugiaților de proporții biblice.
Riposta Teheranului: Rachete, mine în Golf și umilirea Marinei SUA
Iranul nu va sta cu mâinile în sân. A promis că va riposta, spunând că „degetul său este pe trăgaci”. Nu se compară cu America, dar are ași în mânecă. Opțiuni asimetrice. Prima: un baraj de rachete balistice și drone, lansate din baze secrete din munți, care ar putea lovi bazele americane din Bahrain și Qatar sau infrastructura vitală a aliaților precum Iordania sau Arabia Saudită. Atacul din 2019 asupra rafinăriilor Saudi Aramco a arătat cât de vulnerabilă e regiunea.
A doua opțiune: blocarea comerțului mondial. Iranul poate umple de mine Strâmtoarea Hormuz, un punct nevralgic. Pe acolo trec anual cam 20% din gazul lichefiat și până la 25% din petrolul lumii. O singură mină ar arunca în aer prețurile la energie.
Umilința supremă pentru Washington? Scufundarea unei nave de război americane. Comandanții iranieni s-au pregătit pentru un „atac în grup”, un roi de zeci de drone explozive și torpile rapide menite să sufoce orice sistem de apărare. Improbabil? Poate. Dar distrugătorul USS Cole a fost lovit în 2000, iar USS Stark în 1987. Un singur incident de acest fel ar escalada totul. Instantaneu.
Dilema lui Trump și avertismentul final
Pericolul real vine de la Donald Trump. A adunat o forță militară masivă la granița Iranului. Acum, ar putea simți presiunea de a acționa doar pentru a nu părea slab. Un război poate porni ușor, fără un plan de final, cu consecințe pe care nu le poate prevedea nimeni. Mesajul lui Trump a fost clar: „Timpul se scurge. Următorul atac va fi mult mai rău!”. Răspunsul Teheranului a venit la fel de tranșant, refuzând orice negociere, pentru că acestea „nu pot avea loc în condiţii de ameninţare”. Lumea așteaptă. Și își ține respirația.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportLionel Messi își ia rămas-bun de la naționala Argentinei în amicalul cu Benin
GetPonyUn arc rupt poate trece neobservat chiar dacă mașina stă dreaptă. Ce semne cer verificarea suspensiei
BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zile
LylaCopiii crescuți cu violență și control excesiv au un risc mai mare de simptome depresive
Revista IoanaCum pregătești varza pentru iarnă cu 25-30 de grame de sare la litrul de apă și verifici murarea
News24Procurorii au trimis 14 persoane în judecată pentru confruntările dintre „Ștoacă” și „Toboșarii”