Donald Trump, președintele care s-a vrut un simbol al păcii, pare să aibă, totuși, o slăbiciune pentru demonstrațiile de forță. În primul an de la reîntoarcerea sa la Casa Albă, armata americană a efectuat un număr de atacuri aeriene care aproape că egalează bilanțul întregului mandat al lui Joe Biden, arată un calcul realizat de organizația neguvernamentală ACLED, și pe care l-am consultat și noi.
Cifrele care nu mint
Ultimele lovituri, cele asupra apărării aeriene venezuelene, în timpul operațiunii de capturare a lui Nicolás Maduro pe 3 ianuarie, au dus totalul președintelui republican la 672 de atacuri aeriene sau cu drone, de la învestirea sa pe 20 ianuarie 2025. Ca să avem un termen de comparație, Joe Biden a înregistrat 694 de astfel de atacuri pe întreaga durată a președinției sale, între 2021 și 2025. Practic, Trump e pe cale să-l ajungă din urmă pe Biden într-un singur an, față de patru.
Atacuri unilaterale, un capitol aparte
În ceea ce privește atacurile unilaterale, aici Donald Trump l-a depășit deja cu mult pe predecesorul său democrat. Vorbim despre 587 de atacuri efectuate în afara oricărei coaliții, comparativ cu 494 pentru Biden în patru ani. E o diferență notabilă, care ridică semne de întrebare cu privire la abordarea administrației actuale.
Yemen, ținta predilectă
Mai bine de șapte din zece atacuri aeriene din ultimul an au vizat Yemenul, majoritatea în cadrul acțiunilor îndreptate împotriva rebelilor Houthi. Aproape două din zece atacuri aeriene au fost îndreptate către mișcările islamiste din Somalia. Dar lista nu se oprește aici. Statele Unite au lansat, de asemenea, atacuri aeriene în Nigeria, Siria, Irak, Iran și, din septembrie, conduc o campanie de atacuri împotriva ambarcațiunilor prezentate ca aparținând traficanților de droguri în Caraibe și Pacific.
Costul uman al operațiunilor, unul greu
Toate aceste acțiuni au avut un cost uman semnificativ. Potrivit datelor ACLED, ele au cauzat moartea a peste 1000 de persoane, inclusiv civili. E un bilanț tragic, care subliniază impactul devastator al conflictelor armate asupra populațiilor civile.
Întrebări despre legalitate și moralitate, din ce în ce mai apăsătoare
Clionadh Raleigh, director general al ACLED, atrage atenția asupra implicațiilor acestor acțiuni. „Sporirea atacurilor pune în mod deschis sub semnul întrebării ideea că puterea (unei țări, n.r.) ar trebui să fie limitată de reguli comune” ale dreptului internațional, spune ea. Mai mult, adaugă ea, „când președintele (Trump) spune că „doar moralitatea sa personală” limitează ceea ce poate face, acest lucru indică o îndepărtare de drept, instituții și alianțe”, a subliniat ea într-un comunicat. Practic, se pune la îndoială respectarea normelor internaționale și a principiilor fundamentale ale dreptului. Și asta nu e deloc un lucru bun.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportRomânia rămâne în urna a treia pentru EURO 2028 după 0-1 cu Suedia. Când ajunge și la baraj
GetPonyITP anual pentru autoturismele cu vechime de cel puțin 12 ani. Ce acte sunt necesare și cât costă verificarea
BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zile
LylaUn algoritm ar putea semnala riscul de cancer pancreatic cu cinci ani înaintea diagnosticului
Revista IoanaCum citești data de pe alimente ca să nu confunzi termenul de calitate cu limita pentru un consum sigur
News24ISF, ASF și mediul universitar consolidează parteneriatul pentru educația financiară a noilor generații
