După o noapte lungă de negocieri între Parlament, Consiliu și Comisie, s-a ajuns la un „acord istoric” pentru a îmbunătăți condițiile de muncă pe platformele digitale de muncă, a declarat raportoarea principală în acest dosar, Elisabetta Gualmini (S&D).
Astfel, „Pentru prima dată construim un cadru de drepturi sociale pentru milioane de lucrători din Europa care se numără printre cei mai precarizați, discontinui, prost plătiți și care uneori sunt clasificați greșit”, a declarat Gualmini reporterilor miercuri (13 noiembrie).
La doi ani de la propunerea executivului UE, co-legislatorii au ajuns în sfârșit la un acord provizoriu privind așa-numita directivă privind lucrătorii de platformă, care, dacă va fi adoptată, va asigura statutul de angajare corect a 5,5 milioane de lucrători și va stabili primele norme privind IA la locul de muncă.
În plus, „Avem transparență și responsabilitate pentru algoritmi, avem drepturi mai bune pentru lucrătorii cei mai puțin protejați din lume și avem o concurență loială pentru platforme”, a mai spus Gualmini după ce textul provizoriu [still unknown in detail] a fost încheiat.
Cu toate acestea, proiectul de lege este mai puțin ambițios decât prevăzuseră deputații europeni la începutul negocierilor, când cereau eliminarea celor cinci criterii pentru stabilirea „prezumției de angajare” de către platforma gig.
În opinia sa, „Mi-ar fi plăcut ca acest acord să fie mai ambițios, dar am rezistat, Uber nu și-a făcut legea în Europa”, s-a plâns miercuri eurodeputata Leïla Chaibi (Stânga).
Astfel, „Pe măsură ce textul final apare, sperăm că va respecta aceste principii [improving working conditions and mandate protections for platform workers] asigurând în același timp claritatea juridică”, a declarat un purtător de cuvânt al Uber.
De asemenea, pentru grupul industrial Move EU, acesta este un „acord dezechilibrat” care va crea incertitudine juridică pentru lucrătorii din domeniul gigacaloriei, deoarece indicatorii nu iau în considerare „realitățile nuanțate” incluse în abordarea generală a Consiliului, au spus ei.
Cum va funcționa reclasificarea?
Concret, prezumția de ocupare a forței de muncă a fost cel mai complex aspect asupra căruia toate părțile au căzut de acord, iar în cele din urmă au ajuns la o listă de cinci indicatori care ar declanșa această prezumție.
În contextul acestor criterii, din informațiile primite de la EUobserver, ar include cazurile în care platforma stabilește nivelurile de remunerare, monitorizează performanța profesională, le cere lucrătorilor să nu lucreze pentru alte companii și în care lucrătorii nu au niciun cuvânt de spus în ceea ce privește orele de lucru, aspectul, comportamentul sau chiar refuzul sarcinilor.
Din conţinutul textului, un lucrător ar putea fi reclasificat ca angajat, în cazul în care sunt îndepliniți doi dintre acești cinci indicatori, deși statele membre ar putea adăuga mai mulți la listă – fără a modifica pragul celor doi indicatori.
Acest lucru înseamnă că, pentru a respinge prezumția, platforme precum Uber sau Deliveroo vor trebui să demonstreze că nu există o relație de muncă cu lucrătorii și că aceștia sunt cu adevărat independenți.
În cazul în care platformele nu pot respinge sau nu resping prezumția, lucrătorul gigant va deveni un angajat al platformei, dobândind astfel anumite drepturi și beneficii.
Odată ce un lucrător a fost reclasificat, autoritățile competente vor avea, de asemenea, obligația de a inspecta situația omologilor lor pentru a identifica alte posibile cazuri de falsă activitate independentă.
Aşadar, „Punerea în aplicare la nivel național va fi crucială”, a declarat Confederația Europeană a Sindicatelor (CES). „Îngrijorător este faptul că, în ultimii 15 ani, numărul inspectorilor de muncă a fost redus în jumătate din statele membre”.
În ceea ce privește capitolul referitor la gestionarea algoritmică, textul provizoriu include asigurarea unei supravegheri mai umane și a unei mai mari transparențe pentru lucrători cu privire la modul în care sunt luate deciziile și la modul în care sunt utilizate unele dintre datele lor personale.
Iar, în textul actual se interzice, de asemenea, utilizarea așa-numitei „concedieri robotizate”, adică concedierea lucrătorilor prin sisteme automatizate de luare a deciziilor.
Cu toate acestea, din acord lipsește o interdicție totală privind prelucrarea oricăror date cu caracter personal ale lucrătorilor, chiar și cu consimțământul acestora.
Textul provizoriu mai trebuie să fie adoptat în mod oficial de către Parlamentul European și Consiliu. Delegațiile UE îl vor vota încă de miercurea viitoare (20 decembrie), iar Franța va fi cea mai reticentă delegație care se va alătura – dar nu singura, au declarat două surse pentru EUobserver.
Odată ce textul final va primi undă verde, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în legislația națională.
Sursa: euobserver.com
