Consensul în Europa a murit. Sau e pe perfuzii, cel puțin. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, tocmai a dat semnalul unei schimbări de proporții. Una care ar putea redesena din temelii modul de funcționare al Uniunii, deschizând poarta către o Europă cu „două viteze”, relatează Digi24.

Totul a pornit de la o scrisoare trimisă liderilor europeni. Acolo, von der Leyen spune clar: dacă un acord unanim între cele 27 de state e imposibil, atunci grupuri mai mici de țări trebuie să aibă libertatea să meargă înainte. Singure. Mișcarea, conform Euronews, nu e întâmplătoare. Vine fix înaintea unui summit decisiv despre viitorul economic al unui bloc prins la mijloc între giganții SUA și China.

Pragmatismul lui Draghi și ușa deschisă de von der Leyen

Ideea nu e nouă. Nici pe departe. A apărut la scurt timp după ce fostul premier italian Mario Draghi, o voce cu greutate la Bruxelles, a cerut un „federalism pragmatic”. Ce înseamnă asta? O cale de a debloca proiecte comune, de la energie la securitate, care acum zac blocate de certuri politice. Surprinzător sau nu, șefa Comisiei a preluat rapid ștafeta. În scrisoare, von der Leyen începe diplomatic: „Ambiția noastră ar trebui să fie întotdeauna aceea de a ajunge la un acord între toate cele 27 de state membre”. Apoi, dă lovitura de grație. „Cu toate acestea, în cazul în care lipsa progreselor sau a ambiției riscă să submineze competitivitatea sau capacitatea de acțiune a Europei, nu ar trebui să ezităm să utilizăm posibilitățile prevăzute în tratate în cadrul cooperării consolidate”.

Pe românește: dacă nu se poate cu toții, se merge doar cu cine vrea.

Ce înseamnă cooperarea consolidată? Regula celor 9

„Cooperarea consolidată” nu e o invenție de acum. E scrisă negru pe alb în tratatele UE, dar a fost folosită rar pe teme atât de grele. Principiul e simplu. Implicațiile, însă, sunt uriașe. E nevoie de un grup de minimum nouă țări membre. Doar atât. Dacă ele se înțeleg, pot demara un proiect sau pot adânci integrarea într-un domeniu, fără să mai aștepte acordul celorlalți. Pe scurt, adio drept de veto. Liderii au preferat până acum calea grea a consensului, de dragul unei imagini de unitate. Acum, von der Leyen transmite că unitatea de fațadă nu mai ajută dacă în spate e paralizie totală. E o ruptură șocantă de principiul care a ghidat Uniunea decenii întregi.

Summitul de la Castelul Alden Biesen: Mize și jucători cheie

Nimic nu e întâmplător. Liderii europeni au pe agendă joi un summit informal la Castelul Alden Biesen. O întâlnire care se anunță explozivă. Alături de cei 27 de șefi de stat și de guvern vor sta la masă și Mario Draghi, și un alt fost premier italian, Enrico Letta, ambii fiind autorii unor rapoarte-cheie despre viitorul Uniunii. António Costa, președintele Consiliului European, a spus pentru Euronews că de aici vor ieși „orientări politice clare”. Și lucrurile deja se mișcă. Un grup de 10 țări, cu Germania, Italia și Belgia în frunte, se întâlnește chiar înaintea summitului ca să-și alinieze pozițiile. Franța e și ea acolo. Coincidență? Puțin probabil.

Birocrația, inamicul ascuns al competitivității

Scrisoarea lui von der Leyen nu se oprește la viteza de integrare. Atacă frontal un alt monstru intern: birocrația. Șefa Comisiei promite o „nouă inițiativă pentru a reduce supraîncărcarea”. Ce înseamnă asta? Vizează direct practica statelor membre de a pune reguli peste regulile deja venite de la UE. Companiile europene se plâng de ani de zile de acest obicei, care le umflă costurile și creează un haos legislativ pe piața unică. Semnalul de la Bruxelles e, deci, limpede. Răbdarea a luat sfârșit. Dacă motorul european nu merge cu toți cilindrii, unii sunt gata să-l pornească și în formulă redusă.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Mario Draghi summit UE