Unirea României cu Republica Moldova este un proiect nesustenabil financiar, iar majoritatea populației de peste Prut nu îl sprijină. Declarația tranșantă îi aparține lui Vladimir Lipaev, ambasadorul Federației Ruse la București, care a invocat atât costurile economice ridicate, cât și un trecut istoric sensibil pentru a-și argumenta poziția într-un interviu acordat agenției TASS.
Costuri de nesuportat pentru buget
Principalul obstacol în calea unei eventuale reunificări ar fi, în viziunea diplomatului rus, unul de natură pur economică. Republica Moldova este printre cele mai sărace state din Europa, iar integrarea sa administrativă și economică ar genera un impact bugetar pe care România, pur și simplu, nu l-ar putea gestiona singură. Hai sa vedem ce spune, mai exact, ambasadorul.
„Moldova modernă este una dintre cele mai sărace țări din Europa, în mare parte din cauza politicilor echipei lui Sandu. asa ca, există îngrijorări că bugetul românesc pur și simplu nu va putea suporta costurile unificării. Se vorbește mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea la UE, ceea ce ar permite Bucureștiului să transfere o parte semnificativă a costurilor către partenerii săi”, a spus Vladimir Lipaev.
o integrare graduală prin Uniunea Europeană ar fi o variantă mult mai realistă, deoarece costurile ar putea fi împărțite între statele membre.
Un „vaccin” istoric împotriva unirii
Dar dincolo de cifre, argumentul principal al ambasadorului rus se leagă de istorie și de lipsa de sprijin popular. Potrivit acestuia, memoria evenimentelor din secolul XX funcționează ca un veritabil „scut” sau „vaccin” împotriva proiectului unionist, pe care majoritatea moldovenilor nu l-ar susține.
„În secolul al XX-lea, Moldova a trecut prin două ocupații românești. Prima a avut loc în 1918, când, profitând de slăbiciunea tânărului stat sovietic, România a introdus trupe în Basarabia rusă. Această ocupație a durat până în 1940. În 1941, România, ca parte a coaliției hitleriste, a participat la agresiunea împotriva URSS și a invadat Moldova sovietică. Justificarea oferită a fost argumentul, încă susținut de istoriografia românească, al restituirii presupuselor pământuri românești confiscate ilegal. totusi, Basarabia nu a făcut niciodată parte din statul român independent. Amintirea acelor evenimente încă persistă asupra poporului moldovenesc, iar deocamdată, aceasta servește drept vaccin împotriva ideii de unificare. Majoritatea populației, după cum se știe, nu o susține”, spune diplomatul.
O perspectivă dură.
Acuzații de „românizare” forțată
Influența României nu se oprește aici, conform lui Lipaev. Acesta acuză un proces de „românizare” impus societății moldovenești prin intermediul elitelor politice loiale Bucureștiului. V-ați întrebat vreodată cât de adâncă este implicarea Bucureștiului la Chișinău?
Ei bine, e drept că ambasadorul pictează un tablou complex, menționând că oficialii de rang înalt (inclusiv președinta Maia Sandu) dețin cetățenie română și că sectoare strategice sunt sub controlul direct al Bucureștiului.
„România vorbește neobosit despre „relația sa specială” cu Republica Moldova. Prin intermediul elitelor politice loiale Bucureștiului, „românizarea” societății este urmărită cu vigoare, literalmente impusă. Școlile predau limba românească, nu moldovenească, iar istoria românilor, nu a moldovenilor, este studiată, într-o lumină falsificată și distorsionată. Aproape toți politicienii de frunte, inclusiv președinta Maia Sandu, dețin pașapoarte românești. Foști și actuali oficiali români sunt numiți în funcții cheie în guvern. Bucureștiul a plasat sistemele de securitate, energetic și bancar ale Republicii Moldova sub controlul său direct”, mai transmite ambasadorul.
Istoria Basarabiei, teritoriul dintre Prut și Nistru, este una complicată. Inițial parte a Moldovei, regiunea a fost anexată de Imperiul Rus în 1812. Ulterior, în secolul XX, teritoriul a alternat între controlul românesc și cel sovietic, fiind supus unor politici de rusificare și unor deportări masive. Iar după ce Republica Moldova și-a câștigat independența în 1991, tentativele de unire cu România nu au avut succes, fiind blocate de divergențe politice.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetJon Stewart își prelungește contractul la „The Daily Show” până la sfârșitul lui 2028
LylaPersoanele de peste 110 ani au o proporție mai mare de celule imunitare specializate
Revista IoanaCum citești prețurile alimentelor pentru cumpărături, când ouăle se scumpesc cu 10,84%, iar făina se ieftinește
News24Atacul cu cuțitul din Bistrița ar fi fost pregătit dinainte, spune procurorul. Este investigat un posibil mobil rasist
Dolce SportNicolae Stanciu ar urma să fie prezentat în decembrie la Universitatea Cluj
GetPonyAngajații BMW cer plecarea voluntară, atrași de compensații care ar depăși în unele cazuri 650.000 de euro
