Aproape jumătate din limbile lumii, circa 6.000, vor dispărea într-un secol

Dispariția limbilor: O criză culturală globală

În fiecare an, aproximativ 25 de limbi dispar, iar la acest ritm, se estimează că mai puțin de jumătate din cele circa 6.000 de limbi vor mai exista în următorul secol. Această pierdere nu afectează doar patrimoniul cultural al umanității, ci și perspectivele filosofice unice pe care fiecare comunitate le are asupra lumii, conform publicației Il Giornale.

Această problemă îngrijorătoare a fost recunoscută oficial de mult timp. Una dintre lucrările fundamentale pe această temă este „Language Death” scrisă de David Crystal (Oxford University Press, 2000). În prezent, lingviștii analizează implicațiile acestei crize culturale fără precedent în istoria omenirii.

Cartea lui K. David Harrison intitulată „When Languages Die” (Oxford America, 2008), cu subtitlul sugestiv „Extincția limbilor lumii și erodarea cunoștințelor umane”, a fost urmată de lucrarea lui Claude Hagege „On the Death and Life of Languages” (Yale University Press, 2009) și recentul volum „Dying Words: Endangered Languages and What They Have to Tell Us” semnat Nicholas Evans (Wiley-Blackwell, 2010).

Limba joacă un rol crucial în păstrarea unei culturi sub toate aspectele sale non-materiale. Atunci când o limbă dispare, se pierde o comoară inestimabilă de cunoștințe. Limbile aflate pe cale de dispariție sau cele deja extincte sunt extrem de diverse și fiecare oferă o viziune distinctivă asupra realității.

De exemplu, limbile indo-europene clasifică substantivele după gen (masculin, feminin sau neutru), adesea aplicând aceste categorii obiectelor fizice. Astfel, soarele este considerat masculin în italiană dar feminin în germanică. Alte limbi fac distincții între substantive animate – care pot include fenomene naturale precum vântul – și cele inanimate.

Limbajul tamila din sudul Indiei adoptă o abordare filosofică prin care diferențiază între substantivele „raționale”, referitoare la oameni și divinitățile lor și cele „neraționale”. În alte limbi mai puțin cunoscute ca chineza există clasificări bazate pe dimensiuni – cum ar fi mărimea sau lungimea – extinzându-se chiar la concepte abstracte precum emoțiile sau stările mentale.

Hello! How can I assist you today?
În asmat – una dintre limbile vorbite în Noua Guinee – substantivele sunt grupate în cinci categorii bazate pe poziția lor: verticale (exemplu: arbori), fixe (exemplu: case), orizontale etc. Aceasta reflecta modul cum experiența umanului este organizată prin prisma naturii.

Limbile bantu au un sistem complex cu până la 24 de clase gramaticale ce reprezintă o formidabilitate implicit legată de exprimarea lingvisticului; astfel oamenii sunt distincți față de animalele neînsuflețite iar lichidele diferite față de solide. Totuși nu trebuie să presupunem că apartenența la anumite categorii este întotdeauna logic previzibil; sistemele bantu pot include compartimente ecologice unde animale erbivore ca caprele coexist cu plantele.

Un alt exemplu interesant provine din „lardiľ”, o limbaj australian aproape dispărut, unde speciile nu sunt definite strict ca organisme ci prin relația lor cu habitatul; astfel discuțiile despre plante sau animale devin referiri generale la „creaturi ale pământului”, „mării” sau „aerului”.

Diversitatea lingvistic poate fi observată nu doar prin vocabular ci şi prin gramatici distincte. Edward Sapir observa că “limbile diferită nu doar ceea ce pot exprima dar şi ceea ce trebuie să exprime”. De exemplu dacă întrebați un vorbitor al dialectului Central Pomo din California despre ploaie el va răspunde “ploaia a căzut”, alegând dintre cinci particule pentru a indica natura experienței sale legate ploii.

„Tofa”, vorbit într-o zonã izolată din sudul Siberiei având doar 731 locuitori accesibili exclusiv cu elicopterul are un sufix olfactiv unic care permite derivarea adjectivelor din substantive; spre exemplu substantivul pentru ren devine adjectival atunci când se adaugǎ sufix-ul specific mirositor asociat acestuia datorită importanței olfactivului pentru comunitatea respectivã.

În unele limbi salish din America del Nord adjectivele cantitative variazǎ funcţie dе tipurile referenţiale – obiecte versus animale versus persoane – ceea ce impune formulări variabile ale întrebării “câţi sunt?”.

Aceste particularități determinǎ vorbitorii sǎ observe aspecte ale mediului inconjurător care rămân neobservate в alte culturi lingvistice. Cât dе aceastӑ bogatӑ informaţie dispare odatӑ сo moartea unei limbi? Gramatica reprezintӑ esenţa unei experienţe colective irepetabile; gândirea filosofică transmiţânduse peste generaţii şi milenii.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Houthi revendică lovituri asupra aeroportului din Riad și a unei rafinării AramcoDolce SportMan spune că României nu i-a ieșit nimic în meciul cu SuediaGetPonyPermisul pierdut se înlocuiește cu 139 de lei. Pașii pentru duplicat și dovada necesară în perioada de așteptareBravonetIulius Town Timișoara oferă 300 de pachete pe zi studenților, până pe 14 octombrieLylaCum porți părul lung după 50 de ani cu straturi care încadrează fața și onduleuri care adaugă volumRevista IoanaCum afli cât plătești pentru curentul consumat de televizor, calculator sau frigider folosind un wattmetru