În timp ce atenția lumii se concentrează pe programul nuclear al Iranului și pe prețul petrolului, o vulnerabilitate strategică mult mai periculoasă amenință Orientul Mijlociu: apa potabilă. O criză a apei ar putea provoca moartea a zeci de milioane de oameni în doar câteva zile, o amenințare pe care CIA o semnala încă din anii 1970.
Potrivit unei analize publicate de Adevarul, statele din Golful Persic, precum Arabia Saudită, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite, dețin rezerve uriașe de hidrocarburi, dar resurse de apă dulce aproape inexistente. Pentru a supraviețui, regiunea a construit aproximativ 450 de instalații de desalinizare care transformă apa de mare în apă potabilă, o dependență pe care Iranul o poate exploata.
O vulnerabilitate de trilioane de dolari
Încă de la începutul anilor 1980, un raport secret al CIA, declasificat ulterior, arăta că oficialii din regiune considerau apa mai importantă pentru bunăstarea națională decât petrolul. Astăzi, această evaluare este mai validă ca niciodată. Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite depind aproape în totalitate de desalinizare, iar metropole precum Dubai nu au alternative reale pentru aprovizionare.
Arabia Saudită este la fel de expusă. Peste 90% din apa potabilă a capitalei Riyadh provine de la complexul de desalinizare Jubail, situat la circa 500 de kilometri distanță, pe coasta Golfului Persic. Un mesaj diplomatic american din 2008, publicat de WikiLeaks, avertiza asupra consecințelor catastrofale ale unui atac: „Riyadh ar trebui evacuat în decurs de o săptămână dacă instalația, conductele sau infrastructura energetică asociată ar fi grav avariate sau distruse”. Diplomații au adăugat că statul saudit nu ar putea funcționa fără această uzină.
Strategia Teheranului și un precedent periculos
Într-o confruntare directă cu o alianță americano-israeliană, șansele Iranului sunt reduse. Prin urmare, strategia Teheranului pare să se bazeze pe lovirea țintelor vulnerabile, precum infrastructura energetică, aeroporturile sau sistemele de apă, pentru a prelungi conflictul și a crește costurile economice pentru adversari. Majoritatea instalațiilor de desalinizare se află în raza de acțiune a rachetelor iraniene.
Există și un precedent istoric. În 1991, în timpul războiului din Golf, trupele irakiene conduse de Saddam Hussein au deversat intenționat petrol în Golful Persic pentru a afecta instalațiile de desalinizare din Arabia Saudită. Un regim aflat sub presiune ar putea recurge la tactici similare, iar atacurile recente asupra infrastructurii civile din Ucraina demonstrează că astfel de ținte nu mai sunt tabu.
Escaladarea recentă a conflictului
Tensiunile s-au intensificat deja. Iranul a atacat o centrală electrică din Fujairah (Emiratele Arabe Unite) care alimentează un complex de desalinizare, iar în Kuweit, fragmente de dronă au provocat un incendiu la o altă instalație. Escaladarea a atins un nou nivel pe 28 februarie, când Israelul a lansat atacuri asupra Iranului, inclusiv în Teheran. Iranul a răspuns cu zeci de rachete balistice către Israel și a lovit o bază militară americană din Bahrain, fiind raportate explozii și în Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Qatar.
În acest context, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul este pregătit pentru dezescaladare și că atacurile sale vizează doar baze militare americane, nu teritoriul Statelor Unite. Acesta a menționat că Teheranul ar fi dispus să negocieze după încetarea atacurilor americane și israeliene.
Reacții globale: De la Kiev la Washington
Consecințele conflictului se resimt la nivel global. Fostul ministru ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, a avertizat că un război prelungit ar putea afecta livrările de arme către Ucraina. În același timp, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a afirmat că tensiunile „dublează importanța” conductei petroliere Drujba.
La Washington, șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat că un război cu Iranul nu ar fi „o operațiune de o singură noapte” și că SUA trebuie să se aștepte la pierderi. Între timp, Emiratele Arabe Unite și Qatar au cerut aliaților să-l convingă pe președintele american Donald Trump să limiteze durata operațiunii militare, invocând stocurile limitate de rachete pentru apărarea antiaeriană. Un atac asupra infrastructurii de apă, deliberat sau accidental, ar putea declanșa o criză umanitară mult mai gravă decât orice șoc pe piața petrolului.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportRomânia U21 a condus Spania, apoi a primit șapte goluri în ultimul meci pentru Euro 2027
GetPonyDriftul din Piața Constituției aduce o amendă de 15.000 de lei pentru organizator, din cauza poluării
BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zile
LylaDependența tinerilor de telefon va fi studiată într-un nou centru deschis de SNSPA
Revista IoanaDe ce strănuți la soare și când simptomele asociate cer un consult medical
News24Aproximativ 1.000 de urși vor putea fi împușcați în următorul an, după dublarea cotei prin lege
