Asistenţa medicală din România, pe punctul de a intra în colaps

România cheltuieşte pentru asistenţa medicală mai puţin decât oricare altă ţară din Uniunea Europeană şi, din cauza celei mai mari recesiuni, se preconizează chiar o reducere a cheltuielilor. Subfinanţarea cronică, precum şi plecarea cadrelor medicale în străinătate ar putea crea riscuri pentru pacienţi. Politicieni de seamă, precum şi alte persoane cu dare de mână preferă să se trateze în străinătate.

Chiar preşedintele ţării, Traian Băsescu, a mers în urmă cu câţiva ani la Viena pentru o operaţie de hernie de disc, potrivit unui comentariu difuzate joi de BBC Radio 4.
Cazul băieţelului Cristian Grigore, care şi-a rupt mâna şi a venit la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slatina, dar a murit după patru zile, aparent din cauza unei infecţii grave, arată cât de „bolnav” este sistemul de asistenţă medicală din România.

„Fantoma lui ne urmăreşte. Cred că acel copil a fost victima sistemului. Dar noi reprezentăm sistemul şi toate eşecurile noastre se reflectă în astfel de cazuri”, declara Romeo Stănculescu, noul director medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Slatina.
În România, spitale ca cel din Slatina sunt înglodate în datorii. Uneori ele abia îşi pot permite să achiziţioneze unele medicamente sau consumabile medicale de care au nevoie.

Deseori, ele duc lipsă de cele mai elementare lucruri, precum antibioticele sau aţa chirurgicală. În România, una dintre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană, medicii tineri au un salariu lunar de circa 400 de dolari, iar asistenţii medicali nici atât. Potrivit planului de austeritate al guvernului, aceste salarii mizere sunt reduse cu 25 %. Ei se gândesc să emigreze în ţări precum Marea Britanie sau Franţa pentru a câştiga mai mulţi bani.

Ministrul sănătăţii este Attila Cseke. Ministerul său a primit un buget mai mic decât oricare alt minister al sănătăţii din Uniunea Europeană, doar 3,6 % din PIB, adică mai puţin de jumătate decât cel din Marea Britanie şi o treime din cât a primit ministerul de resort din Germania.
Dacă sistemul este în pragul colapsului ? Ministrul răspunde: „N-aş descrie acesta drept un colaps, ci un moment foarte dificil, o răscruce în 2010. Trebuie să găsim drumul drept care să ne scoată din aceste probleme”.

Attila Cseke este ministru al sănătăţii de opt luni. Cât va dura el în funcţie ? Ministrul spune râzând: „Este cea de-a opta lună a mea de lucru. Dar este exact una din probleme. În ultimii 20 de ani, noi am avut 19 miniştri ai sănătăţii. Unii dintre miniştri au început ceva, dar n-au avut timp să ducă lucrul până la capăt pentru că a venit un alt ministru cu o altă strategie.

În luna iulie, Attila Cseke a transferat controlul majorităţii spitalelor către consiliile locale. Prin această măsură, considerată controversată, ministrul speră să amelioreze managementul şi să aducă mai mulţi bani pentru spitale precum cel din Slatina. Dacă el va fi în funcţie ca să vadă cum funcţionează aceasta, nimeni nu ştie.
În timp ce România continuă să se bazeze pe împrumuturi de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru susţinerea finanţelor sale, ministrul nu prea poate face ceva pentru creşterea salariilor.

Din 2007, aproape 5.000 de medici – un medic din cinci – au părăsit România pentru a merge în Europa Occidentală, unde pot câştiga de zece ori mai mult. Anca Surugiu, care organizează târguri pentru locuri de muncă în sistemul medical pentru o firmă de relaţii publice numită Houston, declara: „Căutăm medici şi infirmiere cu vârste între 23 şi 63 de ani. Suntem trişti, desigur, că pierdem oameni bunľ’.

Politicieni de seamă din România preferă să meargă la tratament medical în străinătate. Cântăreaţa de operă Amelia Antoniu, care a intrat în comă şi era la un pas de moarte după o operaţie de rutină la un spital din Bucureşti, declară sarcastic atunci când vorbeşte despre operaţia de hernie de disc a preşedintelui Băsescu ăcută la Viena în urmă cu câţiva ani: „A fost ca o palmă pe faţa noastră românească”.

Ce se întâmplă în România poate avea implicaţii în afara graniţelor ei. România are cea mai mare rată de infectare cu tuberculoză din Uniunea Europeană.
„Facem ce putem cu specialiştii noştri, dar trebuie să cooperăm cu toate ţările din Uniunea Europeană”, declara doctorul Adrian Mocanu, directorul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta” din Bucureşti.
Românii călătoresc acum pe întregul continent. Şi, dacă nu-şi vor pune la punct sisemul de sănătate, vor exporta nu doar personal medical, ci şi germeni. „Din moment ce România a devenit parte a Uniunii Europene, tuberculoza nu este numai problema noastră, ci una europeană”, este de părere doctorul Mocanu.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata