Atacurile teroriste de la Moscova, un test pentru Putin şi pentru lupta sa împotriva terorismului

Atacurile cu bombă din centrul Moscovei de luni, 29 martie, l-au confruntat pe premierul Vladimir Putin cu o provocare gravă la adresa luptei sale împotriva terorismului şi au crescut posibilitatea ca acesta să răspundă aşa cum a făcut-o în trecut, şi anume prin înăsprirea controlului asupra guvernului, notează cotidianul american The New York Times.

De asemenea, exploziile de luni, în care două atentatoare sinucigaşe au detonat două bombe în metroul moscovit dimineaţa, la o oră de vârf, ucigând până în prezent 39 de persoane, au revigorat temerile privind insurgenţa musulmană din sudul Rusiei, incluzând Cecenia.
Atacurile au părut că doresc să ia în derâdere serviciile de securitate, lăudate de Putin în ultimii 10 ani de câd a preluat puterea în Rusia, în condiţiile în care prima deflagraţie s-a produs la staţia Lubianka, în apropiere de Serviciul Federal de Securitate (FSB), organismul succesor al KGB¬ului din perioada sovietică, condus de către Putin la sfârşitul anilor ’90.

Putin, fost preşedinte al Federaţiei Ruse şi liderul de facto al ţării şi-a construit în parte reputaţia pe suprimarea insurgenţei musulmane în sudul Rusiei şi pe prevenirea unor atacuri teroriste majore în ultimii ani. Dacă atacurile de luni vestesc reluarea unei campanii a insurgenţilor în oraşele importante din Rusia, atunci această reputaţie ar putea fi afectată, potrivit cotidianului.

Atacurile aruncă de asemenea o îndoială asupra politicilor protejatului lui Putin, preşedintele Dmitri Medvedev, care a vorbit în favoarea unei liberalizări a guvernului, a creşterii pluralismului politic şi a combaterii terorismului prin abordarea cauzelor ce stau la baza insurgenţei.
Deşi Medvedev nu au implementat încă multe schimbări majore, Putin i-a permis să îşi urmeze ideile. O accentuare a atacurilor teroriste l-ar putea determina însă pe Putin să îl dea deoparte pe Medvedev, pentru a-şi aduce mai în faţă cercul său de consilieri axaţi pe asigurarea securităţii.

Deşi luni Putin şi-a limitat comentariile la dorinţa de a-i distruge pe teroriştii care au organizat atacurile, ultima dată când s-a confruntat cu accentuarea violenţelor, şi anume în 2004, Putin a reacţionat printr-o reorganizare a guvernului despre care a susţinut că va unifica ţara în faţa terorismului, dar care a şi concentrat puterea în jurul Kremlinului.

Putin a forţat adoptarea unor legi care eliminau alegerea directă a guvernatorilor regionali, transformându-i pe aceştia în oficiali numiţi de preşedinte şi făcând aproape imposibilă alegerea unor persoane independente politic în parlamentul federal. De asemenea, Putin a crescut puterea serviciilor de securitate.
Boris Makarenko, directorul Centrului pentru Tehnologii Politice din Moscova, a avertizat că este prea devreme de speculat dacă Putin va simţi nevoia să ia măsuri restrictive, dar crede că reputaţia sa nu a avut de suferit prea tare ca urmare a atacurilor de la începutul mandatului său prezidenţial.

Pe de altă parte, Makarenko remarcă faptul că dublul atentat cu bombă de la Moscova survine într-un moment în care problemele financiare ale Rusiei preocupă guvernul. Mai multe proteste au izbucnit în unele oraşe importante, în timp ce opoziţia, deşi slabă, a câştigat o oarecare susţinere.
Chiar dacă insurgenţa musulmană nu s-a redus în ultimii ani, atacurile din afara regiunii Caucazului au fost neobişnuite, iar în aprilie 2009, Kremlinul anunţa chiar ceea ce a descris drept sfârşitul operaţiunilor speciale de contraterorism în Cecenia.

Însă în noiembrie 2009, teroriştii au bombardat un tren de lux pe ruta Moscova şi Sankt Persburg, ucigând 26 de persoane. De asemenea, luna trecută, liderul rebelilor ceceni, Doku Umarov, a ameninţat într-un interviu postat pe un site cu organizarea de atacuri teroriste în oraşe ruseşti.
Pe de altă parte, Medvedev, care a preluat puterea în 2008, a cerut o abordare uşor diferită a insurgenţei, susţinând că deşi guvernul trebuie să reprime teroriştii, el trebui să se concentreze în acelaşi timp pe sărăcia şi pe greşelile guvernului despre care preşedintele rus susţine că au alimentat extremismul.

În luna iunie a anului trecut, Medvedev a vizitat regiunea, unde a susţinut un discurs neobişnuit în care a părut că respinge implicit strategia fără compromisuri a lui Putin. De asemenea, Medvedev a numit un nou lider în Inguşetia, care ar reflecta convingerea sa că măsurile dure nu vor face decât să genereze o ripostă.
Cu toate acestea luni, mai mulţi membri importanţi ai partidului lui Putin, Rusia Unită, au sugerat deja că guvernul trebuie să adopte un nou plan sever de a combate terorismul iar cei care au permis ca atacul să se întâmple să fie pedepsiţi.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata