Ministrul de Finanțe al Qatarului, Ali bin Ahmed Al Kuwari, a lansat un avertisment dur în cadrul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional de la Washington. Acesta susține că economia globală se îndreaptă spre un șoc mult mai profund în lunile următoare, pe măsură ce tensiunile din Strâmtoarea Hormuz se intensifică, iar criza energetică actuală este doar „vârful aisbergului”.

De la prețuri la penurie

Dacă blocajul din Strâmtoarea Hormuz persistă, impactul complet al conflictului s-ar putea resimți în următoarele două luni. „Impactul pe deplin urmează să vină”, a declarat Al Kuwari, avertizând că lumea ar putea trece rapid de la o criză a prețurilor la una a penuriei efective de energie și mărfuri critice.

oficialul qatarez a subliniat că lumea se va confrunta în curând cu o problemă de „disponibilitate a energiei”. Cum vine asta? Chiar și țările care își permit să plătească prețuri mai mari se vor lupta să-și asigure aprovizionarea.

Efect de domino în economie

Numai că problema nu se oprește la energie. Aproximativ o treime din comerțul global cu îngrășăminte trece prin Hormuz, ceea ce ridică riscul unor sezoane agricole perturbate și, implicit, al unei crize alimentare extinse. Iar Qatarul, care asigură circa 30% din aprovizionarea globală cu heliu, a avertizat că penuria ar putea lovi industrii vitale, precum cea medicală și cea a semiconductorilor.

„Dacă situația continuă, veți vedea un impact economic uriaș”, a adăugat ministrul, indicând efectele în lanț asupra lanțurilor de aprovizionare și sectoarelor cheie. Prin Strâmtoarea Hormuz tranzitează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu energie, iar traficul este perturbat de la începutul conflictului.

Lovitură directă: 17% din exporturi, compromise

În interiorul Qatarului, impactul este deja vizibil la instalațiile energetice cheie. Facilitatea de gaz natural lichefiat (GNL) de la Ras Laffan, una dintre cele mai mari din lume, a fost grav avariată în timpul conflictului. Asta a scos din funcțiune aproximativ 17% din capacitatea de export a țării, adăugând și mai multă presiune pe piața globală de gaz.

Reparațiile ar putea dura până la cinci ani.

Cinci ani. E drept că această perioadă subliniază impactul pe termen lung al crizei, având în vedere că Qatarul este unul dintre cei mai mari exportatori de GNL din lume, iar întreruperile prelungite vor continua să aibă ecouri pe piețele internaționale.

Rezerve pentru șocuri, dar viitorul e sumbru

Dar, în ciuda avertismentului global sumbru, Al Kuwari a adoptat un ton mai liniștitor în privința perspectivelor interne ale Qatarului. El a precizat că țara are rezerve financiare suficiente pentru a absorbi impactul imediat, inclusiv un „fond de șoc” guvernamental care poate susține economia luni de zile, alături de rezerve suverane considerabile.

Autoritățile pregătesc, si, sprijin țintit pentru sectoare precum aviația, turismul și producția (cele mai lovite de perturbări).

totusi, mesajul principal rămâne neschimbat. „Impactul pe deplin urmează să vină,” a repetat Al Kuwari. „Nu este departe.” Pentru Qatar, concluzia este clară: ce e mai rău încă nu a sosit, iar dacă stabilitatea nu revine în Hormuz, șocul se va adânci în lunile următoare.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Ali bin Ahmed Al Kuwari criza Hormuz FMI pret energie Qatar social