Administrația de la Washington a ordonat retragerea a 5.000 de militari americani de pe teritoriul Germaniei, o mutare care remodelează arhitectura de securitate a continentului. Ordinul venit direct de la secretarul apărării, Pete Hegseth, a declanșat deja reacții la cel mai înalt nivel în capitalele europene.
Planurile de la Washington prind contur
Până în acest moment, prezența militară americană în Germania număra peste 36.000 de militari activi. Este de departe cea mai mare din Europa, depășind net efectivele de aproximativ 12.000 de soldați staționați în Italia și cei 10.000 din Marea Britanie.
Cifrele vorbesc de la sine.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a confirmat oficial direcția. „Ne așteptăm ca retragerea să fie finalizată în următoarele șase până la douăsprezece luni”, a explicat oficialul american. Iar lucrurile nu se opresc aici. Întrebat sâmbătă seara despre retragerea trupelor, Donald Trump a spus: „Vom reduce serios, și vom reduce mult mai mult decât 5.000”.
Bani bugete si orgolii politice
V-ați întrebat cum s-a ajuns la o decizie atât de abruptă? Dincolo de strategiile pe termen lung, scânteia a fost un schimb dur de replici. Cancelarul german Friedrich Merz le-a spus studenților că „americanii nu au, în mod clar, nicio strategie”. Liderul de la Berlin a continuat pe un ton extrem de critic la adresa negocierilor privind Orientul Mijlociu. „Iranienii sunt clar foarte pricepuți la negociere sau, mai degrabă, la a nu negocia, lăsându-i pe americani să meargă până la Islamabad și apoi să plece fără niciun rezultat”, a spus el. Mai mult, Merz a adăugat că „întreaga națiune” este „umilită” de Iran.
Reacția nu s-a lăsat așteptată. Pe platforma sa Truth Social, Trump a scris că Merz consideră „în regulă ca Iranul să aibă o armă nucleară” și că pur și simplu „nu știe despre ce vorbește”.
Dar să fim serioși, tensiunile financiare existau de mult timp. Trump a acuzat anterior Germania că este „restantă” deoarece aloca sub 2% din PIB pentru apărare. Situația s-a schimbat sub guvernul Merz, estimările arătând că Berlinul va cheltui 105,8 miliarde de euro pentru apărare în 2027. Procentul va ajunge la 3,1% din PIB (incluzând ajutorul continuu acordat Ucrainei în războiul cu trupele ruse invadatoare).
Reactia aliatilor europeni
Ministrul german al Apărării privește situația cu un oarecare pragmatism. Boris Pistorius a declarat că decizia SUA era „previzibilă”, deși a ținut să sublinieze că „prezența soldaților americani în Europa, și în special în Germania, este în interesul nostru și în interesul SUA”. Într-un interviu acordat DPA, el a menționat că „Germania este pe drumul cel bun” privind cheltuielile militare.
Și totuși, la sediul central lucrurile se mișcă febril. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a declarat pe baza datelor furnizate de Observatornews că alianța „lucrează cu SUA pentru a înțelege detaliile deciziei lor”. Într-o postare pe X, ea a precizat că decizia „subliniază nevoia ca Europa să continue să investească mai mult în apărare și să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea noastră comună”. Hart a completat tabloul financiar: „Vedem deja progrese după ce aliații au convenit să investească 5% din PIB la summitul NATO de la Haga de anul trecut”.
Tonul cel mai grav a venit de la Varșovia. Premierul polonez Donald Tusk a lansat un avertisment clar. „Cea mai mare amenințare la adresa comunității transatlantice nu sunt inamicii externi, ci dezintegrarea continuă a alianței noastre. […] Trebuie să facem tot ce este necesar pentru a inversa această tendință dezastruoasă”, a afirmat Tusk.
Efectele asupra Romaniei si contextul global
Chiar și la Washington există voci critice. Doi parlamentari americani de rang înalt din Partidul Republican, senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, au declarat că sunt „foarte îngrijorați de decizia de a retrage o brigadă americană din Germania”. Poziția lor a fost fermă: „În loc să retragem complet forțele de pe continent, este în interesul SUA să mențină un factor de descurajare puternic în Europa”.
Numai că tendința de retragere nu este complet nouă, iar noi o simțim pe propria piele. Anul trecut, Washingtonul a decis să reducă prezența militară și în România, ca parte a planului de a muta accentul către regiunea Indo-Pacifică. Pentru dumneavoastră, ca investitori sau antreprenori locali, o prezență militară americană diminuată pe flancul estic se traduce printr-o percepție diferită a riscului de țară, ceea ce poate influența direct randamentele cerute pentru titlurile de stat și costul finanțării pe piețele externe.
Dincolo de granițele europene, deciziile americane sunt strâns legate de rutele comerciale globale. Trump și-a atacat aliații pentru refuzul de a participa la operațiuni pentru redeschiderea Strâmtoarei Ormuz, o rută esențială pentru transportul petrolului. Iranul a limitat sever traficul prin această zonă, ca reacție la loviturile SUA și Israelului începute pe 28 februarie, în timp ce Statele Unite au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene din Golf.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaMamele sprijinite de un navigator au ajuns mai des la consultații după naștere, într-un studiu cu 405 participante
Revista IoanaCurățarea cuptorului. Gelul și sprayul pentru depuneri arse
News24CCR cere motive obiective pentru ridicarea bunurilor legate de alte infracțiuni la percheziții
Dolce SportAlexander Ovechkin își anunță ultimul sezon în NHL înaintea revenirii în Rusia
GetPonyUn arc rupt poate trece neobservat chiar dacă mașina stă dreaptă. Ce semne cer verificarea suspensiei
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
