California Dreamin’, un film românesc de război mai aparte

Atunci când vine vorba de filme de război, suntem obişnuiţi să fim aruncaţi în centrul acţiunii, cu bombe şi gloanţe care punctează scene dramatice de bătălie. Un război nu înseamnă însă doar lupte ci şi trupe de infanterie, convoaie de aprovizionare şi ocupare de oraşe, fără ca vreun glonte să zboare prin jur.

Aceasta este istoria povestită în pelicula California Dreamin’, un film românesc premiat, lansat recent în SUA pe DVD, scrie autorul criticii publicate pe portalul globalshift.org., Matthew Barker-Benfield.
Pelicula, bazată pe o poveste reală, vorbeşte despre un convoi NATO transportând echipamente importante de comunicaţii pentru teatrul de război din Iugoslavia, în 1999.

În drumul său prin Europa de Est, cu trenul, soldaţii, majoritatea americani, sunt opriţi la o mică staţie de provincie din România, unde un şef de gară corupt îi ţine pe loc pe motiv că nu au documente vamale oficiale. Soldaţii rămân izolaţi în sătucul Căpâlniţa, timp de patru zile, înnodând acolo relaţii cu oamenii din localitate.
Faţă de alte filme de război, aici nu există un câmp de bătălie.

California Dreamin’prezintă o faţetă a războiului pe care nu o vedem – formarea înceată şi chiar monotonă a trupelor, mişcarea proviziilor, dificultăţile politicii intercontinentale şi modurile de înţelegere de multe ori opuse ale renumelui internaţional al Americii. Aceste subiecte sunt analizate printr-o concentrare pe cultura străină în mijlocul căreia locuiesc soldaţii şi nu pe soldaţi ei înşişi.

Aflăm o mulţime de lucruri despre surprinzător de complicatul ecosistem politic al satului, mai mult decât despre orice altceva, şi vedem efectul oribil pe care chiar şi un război indirect îl poate avea asupra indivizilor şi grupurilor.
Războiul modern are parte de cea mai aspră critică. Atunci când străpungem vălul tacticilor şi eroismului, războiul se dovedeşte a fi o forţă absurdă de entropie amplă în societate.

Deşi tensiunile erau deja prezente la Căpâlniţa înainte de ‘invazie’, aşa zisa securitate adusă de armată provoacă izbucnirea acelor tensiuni iar la urmă acea securitate însăşi se dovedeşte a fi una trecătoare. Fără a trage un singur glonte, forţele NATO rad şi dau foc în mod figurativ Căpâlniţei. Filmul se sfârşeşte cu o serie de acţiuni şi rezultate care subliniază realitatea dură a războiului pe teren.

Critica pare destul de clară dar din păcate nu şi intriga filmului. Dragostea şi gelozia sunt ţesute de-a lungul intrigii, un fel de bătălie emoţională, însă multe evenimente sunt lipsite de justificare. Sunt introduse concepte care ori abia sunt abordate ori sunt ininteligibile, potrivit semnatarului. De ce căpitanul NATO pare să aibă o relaţie personală aşa de apropiată cu Doiaru, şeful de staţie, în timp ce se poartă cu ură în spatele acestuia?

De ce unul din soldaţi este atât de inexplicabil atras de fiica lui Doiaru, în ciuda faptului că nu au o limbă comună iar el are o prietenă acasă? Cineva ar putea spune că acţiunile aparent nejustificate ale personajelor reprezintă natura nejustificată a războiului, însă autorul articolului crede că mesajul general are de suferit în lipsa unei trame narative solide la bază.

Ca să fim corecţi cu filmul, relevă semnatarul cronicii, aceste probleme ar putea fi consecinţa unui accident tragic, care a costat viaţa tânărului şi promiţătorului regizor român Cristian Nemescu. Filmul a fost editat doar parţial atunci când Nemescu şi inginerul său de sunet au murit în urma accidentului în care taxiul lor a fost lovit de un vitezoman care a trecut pe roşu.

Chiar dacă filmul a fost până la urmă finalizat, este greu de imaginat impactul pe care moartea acestuia a avut-o asupra produsului final. Sfârşind într-o notă ironică, filmul pune pe gânduri iar prelucrarea mentală a evenimentelor şi consecinţelor devine o extindere a experienţei cinematografice, ameliorată prin vizionări repetate. „În calitate de californian am mai avut o problemă, încheie autorul, şi anume aceea că nu sunt destule lucruri în film despre California”.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata