Casa Albă, „pregătită de ce-i mai rău” în Golf

Casa Albă a asigurat că ‘este pregătită de ce-i mai rău’, altfel spus, dacă nu funcţionează nicio metodă pentru a stopa scurgerile de ţiţei în Golf. Este ceea ce a asigurat consilierul pe probleme de energie, Carol Browner.

Cei implicaţi se tem de posibilitatea ca devrsările să se prelungească până la jumătatea lunii august; o ipoteză ratificată la un program de televiziune de un executiv al BP, compania propietară a platformei, notează ziarul El Pais.
La şase săptămâni după explozie şi prăbuşirea în Golful Mexic al platformei, petrolul continuă să ţâşnească fără control în condiţiile în care încercările cele mai ambiţioase de a-l frâna au eşuat. Sarcina s-a dovedit o misiune imposibilă.

Pentru a reuşi să oprească scurgerea de petrol din ţeava spartă, inginerii BP trebuie să obţină de la roboţii submarini să nimerească un orificiu de 18 centimetri aflat la la peste cinci kilometri adâncime. Un adevărat coşmar.
Dacă încercările dau greş, singura alternativă este cea deja în desfăşurare, pusă în aplicare la 10 zile de la tragedie, şi care ar putea da rezultate pozitive la mijlocul lui august.

Lunga perioadă de timp a acestei soluţii – perforarea unui puţ auxiliar prin care să fie deviată scurgerea – este cea deja încercată în paralel cu găsirea altor opţiuni. Între timp mareea neagră avansează. Cifrele aduse de guvern – BP nu a oferit niciuna, compania ştie că indemnizaţiile pe care vor trebui să le plătească depind de câţi litri de ţiţei se scurg în mare – vorbesc de între 70 şi 150 milioane de litri de petrol de la accident.

Un dezastru care este deja de două ori mai mare decât eşuarea petrolierului Exxon Valdez în faţa coastelor Alaskăi din 1989, potrivit experţilor. Odată eşuată metoda ‘top kill’ – încercarea de a stăvili scurgerea prin ciment şi lespezi grele – americanii care privesc la ştiri s-au obişnuit cu expresii de genul, valve de siguranţă, cupolă de oţel, cristalizare subterană sau injecţie de deşeuri.

Nici următorul pas nu invită la mare optimism: este vorba de a ajunge până la focarul scurgerii prin capturarea unei bune părţi a petrolului deversat din adâncul mării şi canalizarea lui spre suprafaţă pentru a fi recuperat de ambarcaţiuni.
Surse ale companiei au estimat ca această operaţiune – denumită Lower Marine Riser Package Cap (LMRP Cap) – ar putea dura între 4 şi 7 zile şi că la sfârşitul săptămânii ar putea da rezultate.

Vestea privind noul eşec al BP vine imediat după ce preşedintele Barack Obama a vizitat din nou Louisiana pentru a contracara criticile care cer Casei Albe să joace un rol mai mare, preluând eventual controlul operaţiunilor, chiar dacă tehnologia de vârf şi experţii sunt în solda BP.
La 20 aprilie, 11 muncitori ai platformei Deepwater Horizon şi-au piedut viaţa în acest accident în ziua când apele albastre ale golfului s-au vopsit în negru. În unele zile devin portocalii, în timp ce în altele merg de la ciocolatiu la negrul cel mai închis.

După explozie, instalaţia s-a rupt în 3 părţi. În două săptămâni, BP a reuşit să astupe o spărtură cu o valvă activată de roboţi submarini. Era fisura cea mai mică, mai rămân încă două deschise. De atunci au existat 3 încercări – la 25 aprilie, la 7 şi 26 mai, toate eşuate. Problema este presiunea cu care ţâşneşte ţiţeiul, după ce urcă cu 5,5 kilometri prin ţeavă. Forţa prea mare a făcut imposibilă oprirea lui, ţâşnind din nou de câte ori s-a încercat.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata