Cât costă armata afgană

Se vorbeşte tot mai mult de o „afganizare a conflictului”. În graba de a retrage cât mai curând contingentele militare aliate din tot mai nepopularul conflict afgan, Washingtonul, Londra şi ţările membre în NATO îşi concentrează eforturile pe antrenarea trupelor de la Kabul cărora le vor reveni deplin sarcinile securităţii naţionale, notează Gianandrea Gaiani, directorul revistei de analize militare „Analisi Difesa”, totodată comentator la „Giornale Radio RAI” şi autor al cărţii „Itak şi Afganistan: războaie de pace italiene”, în revista Panorama.

Când se va întâmpla transferul? În termen de cinci ani, aşa cum a stabilit Conferinţa internaţională de la Londra, la sfârşitul lunii ianuarie, dar încă de anul acesta va începe predarea ştafetei deoarece britanicii şi americanii vor să înceapă să-şi reducă trupele deja de anul viitor. Posibil chiar înainte, aşa cum a declarat recent ministrul american al apărării, Robert Gates, evident „dacă condiţiile vor permite acest lucru”.

Dincolo de necunoscutele privind capacităţile armatei afgane de a face faţă talibanilor, se pune şi problema costurilor mari de gestionare a „Afghan National Army”, ale căror efective vor creşte de la numărul actual de 100.000 la 171.000 de soldaţi până la sfârşitul anului viitor.
Potrivit declaraţiilor făcute pentru Pentagon de colonelul Pamela Hoyt, trupele guvernamentale ale Kabulului costă în medie un miliard de dolari pe lună (730 de milioane de euro), o cifră care include nu numai plata militarilor ci şi materialele, echipamentul, alimentele, carburantul, muniţia şi costurile de instrucţie împărţite de consilieri militari americani şi aliaţi, care vor creşte curând la 500.

Având în vedere că practica afgană de a acapara bani publici, extinsă la toate nivelurile, nu scuteşte nici forţele armate, probabil că în miliardul de dolari se ia în considerare şi o însuşire ilicită. Practic, trupele afgane care luptă în fiecare zi cu talibanii costă într-un an ceva mai mult de jumătate din cât cheltuieşte Italia pentru forţele ei armate (ceva mai mult de 14 miliarde de euro în 2010).

Contingentul italian din Afganistan a costat în 2009 circa 600 de milioane de euro, care vor urca la peste 700 de milioane în 2010 când numărul militarilor italieni va creşte de la 3.000 la 4.000. Prin urmare, contingentul italian va costa într-un an cât armata afgană într-o lună.
Este evident că pentru aliaţi este convenabil (mai ales în plan politic) ca lupta împotriva talibanilor să revină trupelor afgane, aceasta şi pentru că numai angajamentul militar american costă un milion de dolari pe an pentru fiecare soldat angajat, în total Pentagonul plătind circa 100 de miliarde de dolari anul acesta pentru desfăşurarea celor 100.000 de militari.

Problema este cine va plăti pe viitor costurile de gestiune, dezvoltare şi întărire a „Afghan National Army”, care începe să primească şi echipamente şi arme din SUA şi să se doteze cu forţe aeriene, cu avioanele cargouri foste italiene G- 222 şi circa 100 de elicoptere achiziţionate în proporţie de trei sferturi din Rusia. „Această operaţiune este finanţată în cea mai mare parte de SUA”, a amintit colonelul Hoyt, referindu-se la o alocare de 16 miliarde de dolari autorizată de Washington pentru următorii patru ani. Dar la sprijinul economic al forţelor afgane contribuie şi UE şi Japonia.

Prin creşterea costurilor, fondurile alocate de SUA vor ajunge să acopere numai o treime din cheltuielile prevăzute până în 2013. În luna ianuarie însă, preşedintele afgan Hamid Karzai a declarat că trupele sale vor avea nevoie de sprijinul financiar internaţional pentru următorii zece sau 15 ani. Pentru NATO, a lupta în Afganistan implică costuri umane, financiare şi politice foarte mari dar nici transferul către forţele afgane nu va fi o operaţiune ieftină.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata