În ultimii doi ani, o penurie de orice, de la iPhone-uri la paracetamol, din cauza blocajelor pandemice din China, a evidențiat dependența lanțurilor de aprovizionare globale de această țară.
De asemenea, a atras atenția asupra pericolului de viitoare perturbări pentru companiile multinaționale, pe măsură ce comerțul transfrontalier și încheierea de tranzacții devine mai complexă – și asupra valorii posibilelor căi de atac juridice.
Cunoscute cândva ca simpli asamblatori de produse de înaltă calitate și producători de componente ale acestora, companiile chinezești au urcat în lanțul valoric al producției.
Citeste si:
De exemplu, Apple, deja bine cunoscută pentru că își procură multe dintre produsele proiectate în SUA în China, a angajat anul acesta producătorul chinez Luxshare Precision pentru a conduce proiectarea căștilor sale de realitate augmentată – unul dintre cele mai recente produse premium ale Apple.
Această interdependență est-vest din ce în ce mai complexă se accentuează pe măsură ce China devine un consumator de bunuri mai important și un cumpărător de companii străine.
Importurile de bunuri de consum ale Chinei au atins anul trecut un nivel record de 1,9 miliarde de RMB (280 miliarde de dolari), dublându-se în ultimul deceniu. Cererea de produse de frumusețe și de lux din Europa a fost deosebit de robustă, în timp ce etichetele de preț pentru achizițiile transfrontaliere au explodat în ultimii ani. Dar dimensiunea și importanța tot mai mare a acestor afaceri înseamnă, de asemenea, că preluările sunt mult mai complicate.
Un exemplu este achiziționarea anul trecut a LF Logistics, unitatea de logistică a celui mai mare manager de lanțuri de aprovizionare din lume, Li & Fung, de către grupul danez de transport Maersk pentru o valoare de 3,6 miliarde de dolari.
Provocări legate de preluare: Achiziția LF Logistics de către grupul danez de transport Maersk, în valoare de 3,6 miliarde de dolari, a necesitat o reorganizare complexă a activității țintă © Brent Lewin/Bloomberg
„Afacerea globală de gestionare a transportului de marfă fusese în mare măsură parte integrantă a grupului țintă”, spune Sarah Su, partener la Freshfields Bruckhaus Deringer. „Așa că a trebuit să aibă loc o reorganizare incredibil de complexă înainte ca afacerea de logistică și afacerea de gestionare a mărfurilor să poată fi separate în mod corespunzător”.
Pe măsură ce comerțul global se extinde și operațiunile lanțului de aprovizionare se prelungesc, cresc și provocările juridice și geopolitice pentru sectorul logistic.
„Unele reglementări din India, de exemplu, restricționează capacitatea cumpărătorilor sau a investitorilor care sunt afiliați cu China de a putea achiziționa sau investi în anumite întreprinderi indiene”, spune Su. Cheia este „găsirea de soluții pentru aceste restricții și structurarea afacerilor pentru a se potrivi cerințelor de reglementare pentru fiecare jurisdicție”, notează ea.
Escaladarea tensiunilor geopolitice dintre China și SUA, alături de o concentrare tot mai mare a lanțurilor de aprovizionare din lume în China, a atras, de asemenea, atenția asupra riscului de perturbare. Cu toate acestea, companiile și investitorii străini își mențin angajamentul de a menține legăturile și fluxul comercial între China continentală și restul lumii, pe măsură ce țara se redeschide complet după blocarea pandemiei Covid. Zona de cooperare Qianhai este una dintre modalitățile prin care țara se deschide în continuare. Alvin Ho, partener la Pinsent Masons, descrie zona de dezvoltare economică drept „o poartă suplimentară din China continentală care se deschide nu numai către Hong Kong, ci și către restul lumii”.
Atragerea companiilor și a investițiilor străine este crucială pentru această întreprindere, care este concepută pentru a promova dezvoltarea economică și o cooperare mai strânsă între China continentală și Hong Kong.
Cerințele esențiale pentru succesul zonei sunt un model juridic și de achiziții publice simplu pentru proiectele de infrastructură, o mai mare ușurință în soluționarea transfrontalieră și un cadru de soluționare a litigiilor pentru contractele de construcție care să acopere atât legislația din Hong Kong, cât și cea chineză.
„Avem o idee despre ce schimbări vor accepta autoritățile de reglementare și ce schimbări le va fi greu să înțeleagă și să accepte”, spune Ho. „Trebuie să venim cu un sistem care să fie suficient de atractiv pentru străini, dar care să pară totuși destul de familiar pentru oficialii de pe continent și, de asemenea, să fie acceptabil pentru aceștia.”
Oferirea posibilității companiilor străine de a utiliza legislația și arbitrajul din Hong Kong, dacă doresc, a fost un factor cheie de diferențiere pentru zona de cooperare Qianhai. Este o „configurație unică, diferită de restul Chinei”, spune Ho.
Extinderea acestor zone economice speciale a ajutat multe companii locale să devină lideri în furnizarea globală a multor bunuri de consum și industriale.
Dar odată cu această creștere a apărut și o creștere a numărului de litigii juridice legate de brevete și alte forme de proprietate intelectuală. Anul trecut, producătorul chinez de smartphone-uri Oppo a pierdut o dispută privind brevetele într-un tribunal regional german cu Nokia, ceea ce ar putea împiedica compania să vândă anumite telefoane în țara europeană. Acesta este doar un exemplu al modului în care principalii furnizori globali din regiunea Asia-Pacific trebuie să facă față luptelor juridice, afacerilor transfrontaliere și litigiilor legate de brevete care sunt din ce în ce mai complicate în mai multe jurisdicții.
Strategiile convenționale de soluționare a litigiilor nu sunt întotdeauna eficiente în astfel de cazuri. De exemplu, în litigiile între jurisdicții, o instanță dintr-o țară poate adopta o decizie care să contrazică una luată în alta.
În aceste circumstanțe, avocații urmăresc să dezvolte strategii globale pentru a-și ajuta clienții. În cazul Nokia, Anand and Anand a folosit instanțele indiene ca punct de plecare pentru o acțiune globală în litigii, alături de acțiuni în alte jurisdicții din Europa și Asia, inclusiv în cazul grupului finlandez de telecomunicații împotriva Oppo cu privire la tehnologiile 4G și 5G. Acest lucru ar putea servi drept model pentru cazuri similare de litigii internaționale în materie de proprietate intelectuală.
Sursa – www.ft.com
