Companiile din industriile grele și operatorii din aviație sunt principalii beneficiari ai noii propuneri a Comisiei Europene, care relaxează regulile sistemului de comercializare a emisiilor și prelungește până în 2038 acordarea certificatelor gratuite de CO2. Pentru aceste sectoare, decizia înseamnă costuri de conformare împinse mai departe și o fereastră mai lungă în care investițiile de decarbonizare pot fi amânate.

Față de termenul inițial din 2034, noul calendar adaugă încă patru ani de certificate gratuite. Schimbarea vine peste un sistem care, de la lansarea sa din 2005, a generat peste 270 de miliarde de euro și a contribuit la o reducere cu 50% a emisiilor în sectoarele acoperite, ceea ce arată dimensiunea financiară a instrumentului pe care Bruxelles-ul îl temperează acum.

Miza este una de bilanț și de competitivitate. Pe termen scurt, sectoarele poluante își reduc presiunea pe costuri, pentru că achiziția certificatelor ETS rămâne parțial înlocuită de alocări gratuite. Pe termen mai lung, aceeași industrie riscă să intre mai târziu în ciclul de modernizare tehnologică, iar companiile care au investit deja în decarbonizare pleacă dintr-o poziție relativ mai slabă față de concurenții care au amânat cheltuiala de capital.

Canalul de transmisie este direct. ETS obligă industriile și centralele energetice să plătească pentru fiecare tonă de CO2 emisă, iar reducerea treptată a certificatelor gratuite a fost până acum unul dintre principalele semnale de preț pentru accelerarea investițiilor verzi. Extinderea acestei perioade până în 2038 diluează exact acest semnal și poate ridica, în timp, costul atingerii țintelor climatice ale Uniunii Europene pentru 2040.

80% din alocare vine înaintea investiției

Noua propunere schimbă și ordinea fluxurilor. Companiile cu planuri de decarbonizare aprobate ar urma să primească 80% din certificatele gratuite în avans, iar restul de 20% abia după realizarea efectivă a investițiilor. Pentru companii, mecanismul reduce presiunea imediată asupra cash flow-ului și asupra costului de conformare. Pentru piață, înseamnă că o parte importantă din sprijin este acordată înainte ca proiectele să fie livrate.

Comisia nu detaliază ce înseamnă concret un plan de decarbonizare aprobat și nici cine va evalua și aproba aceste planuri. Iar acest punct contează financiar, pentru că de el depinde accesul la 80% din alocarea anticipată.

Wopke Hoekstra, comisarul pentru Climă, Zero Emisii Nete și Creștere Curată, susține că propunerea încearcă să țină împreună obiective care de obicei intră în conflict.

„ETS-ul UE a dovedit că stabilirea unui preț pentru carbon funcționează. A redus emisiile, a consolidat securitatea energetică a Europei și a mobilizat investiții în întreaga noastră economie. Propunerea [de acum] privind revizuirea ETS reunește trei obiective cheie: acțiunea climatică, competitivitatea și independența.”

Criticii văd însă în aceeași formulă o distorsiune de investiții. Linda Kalcker, director executiv al Strategic Perspectives, a declarat, cum relatează Euronews, că prelungirea sprijinului gratuit mută presiunea din prezent, dar poate lăsa industria europeană în urmă exact față de competitorii care accelerează tehnologic.

„Arată ca un cadou pentru companii pentru a-și amâna reducerile de emisii, deși în realitate acest lucru le pune într-un dezavantaj competitiv față de companiile chineze care accelerează. Încă o dată, presiunea politică prevalează asupra realităților economice și de piață.”

Aviația intră mai mult în ETS, dar aproape jumătate din emisii rămân în afara schemei

Propunerea aduce și o extindere pentru aviație. Pentru prima dată, Comisia vrea includerea în ETS a zborurilor care pleacă din Uniunea Europeană, din 2029, dar numai pentru distanțe de până la 5.000 km.

Raportat la varianta în care toate zborurile care pleacă din UE ar fi incluse, noua limită lasă în afara sistemului 47% din emisiile aviației europene. Acesta este și motivul pentru care potențialul de venituri rămâne parțial nevalorificat: includerea tuturor acestor zboruri ar aduce venituri suplimentare estimate la 4,2 miliarde de euro.

Pentru companiile aeriene, rezultatul este un cost carbon mai redus decât într-un scenariu de acoperire integrală. Pentru bugetul ETS și pentru semnalul de investiții în flote și combustibili mai curați, efectul este invers. Comisia nu explică de ce a ales pragul de 5.000 km și nici nu indică un calendar pentru extinderea la cursele mai lungi.

Transportul maritim primește 110 milioane de certificate ETS

Sectorul maritim este tratat separat în această revizuire. Propunerile alocă 110 milioane de certificate ETS pentru a sprijini dezvoltarea combustibililor și tehnologiilor curate în transportul maritim.

Din perspectiva companiilor, această alocare creează o sursă dedicată de sprijin pentru capex-ul necesar tranziției. Din perspectiva pieței certificatelor, înseamnă că o parte din resursele ETS este direcționată explicit către un sector aflat sub presiune de transformare tehnologică.

Contextul general rămâne esențial pentru investitori și pentru companiile care își modelează acum bugetele multianuale. Până la această propunere, direcția ETS a fost de înăsprire constantă și de reducere a certificatelor gratuite, în linie cu Pactul Verde European și cu ținta UE de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040. O relaxare acum schimbă calculul randamentului pentru investițiile verzi: reduce costul imediat al inacțiunii, dar poate face mai scumpă ajustarea ulterioară pentru întreaga economie europeană.

Chiara Martinelli, director la Climate Action Network Europe, rezumă costul economic al amânării în termenii cei mai direcți din această dezbatere.

„Slăbirea ETS acum este un cadou pentru poluatorii care au prioritizat plățile către acționari în loc să investească într-o producție mai curată, pe cheltuiala cetățenilor, a generațiilor viitoare și a acelor companii care au investit deja în soluții prietenoase cu clima.”

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
CO2 Comisia Europeană Decarbonizare ETS Wopke Hoekstra