Externe

Cooperarea cu Rusia si cu Iranul, necesara pentru salvarea conductei Nabucco?

 
O analiză optimistă a proiectului Nabucco ar putea concluziona că acesta se confruntă cu numeroase obstacole. O abordare mai realistă asupra acestei conducte de 3.300 de kilometri, care ar trebui să traverseze Turcia și Balcanii pentru a ajunge în Austria, sugerează că doar o întorsătură miraculoasă ar putea salva inițiativa, conform publicației rusești The Moscow Times.
 
Această inițiativă ambițioasă reprezintă un element central al strategiei Uniunii Europene (UE) de diversificare a surselor energetice și reducere a dependenței față de gazul rusesc. Însă, încă din fazele incipiente ale dezvoltării sale, proiectul s-a lovit de dificultăți semnificative. În prezent, criza globalizată accentuează provocările existente și face ca viabilitatea sa să pară tot mai îndoielnică.
 
Chiar dacă beneficiază de sprijin din partea Comisiei Europene și a comisarului european pentru energie, Andris Piebalgs, Nabucco nu reușește să demonstreze fezabilitate financiară sau un impact pozitiv asupra intereselor comune. Chiar în contextul recent în care prețurile petrolului au atins cote record, marile economii europene nu considerau acest demers ca fiind profitabil.
 
Astfel, consorțiul format din cele șase entități implicate în proiect – condus de compania austriacă OMV – se confruntă cu dificultatea obținerii unor finanțări semnificative din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) sau Băncii Europene de Investiții. În același timp, utilitatea acestei conducte medii este contestată chiar de mari consumatori europeni precum Germania, care considerând Rusia un partener indispensabil.
 
Comisarul Piebalgs susține că principalul avantaj al Nabucco constă în utilizarea „surse netradiționale” de energie; totuși observatorii imparțiali remarcăm lipsa fiabilității acestor surse. Câmpul gazeifer Shah Deniz din Azerbaidjan are potențialul necesar pentru a satisface cerințe locale minime dar volumul suplimentar disponibil este extrem de limitat.

Cea mai mare speranță legată de Nabucco era reprezentată prin accesarea resurselor imense ale Turkmenistanului; însă China controlează câmpurile situate pe malurile râului Amudaria iar Rusia continuu promovează planuri prin Gazprom pentru explorări noi și conducte alternative.
Situația criticǎ privind resursele gazelor naturale i-a determinat pe analiștii europeni să sugereze o colaborare cu Rusia astfel încât o parte din gazele transportate prin conducta Blue Stream către Turcia să fie redirecționate spre piața europeanǎ.
Această opțiune este respinsǎ ideologicȃ majoritar dintre susținătorii diversificării surselor energetice deoarece implicarea Gazprom ar submina scopurile originale ale proiectului Nabucco.
Rusia însă nu pare deschisǎ la această idee – Gazprom insistând pe angajamentul fațăde conducta South Stream ce transporta gaze rusești către Bulgaria si alte țări europene prin Marea Neagrǎ; costurile acestui proiect au crescut la 26 miliarde euro (34 miliarde dolari).
Un aspect interesant este declarația premierului rus Vladimir Putin într-o conferință comunǎ cu premierul ungar Ferencz Gyurcsany referitoare la inutilitatea lui Nabucco fără aportul Iranului ca furnizor principal.
Pentru Putin interesele Gazprom sunt prioritare iar întâlnirea sa cu liderul Ungariei s-a concentrat pe semnarea unui acord privind secțiunea ungurească a South Stream.
Pe hârtie participarea Iranului la Nabucco pare logicȃ având în vedere cǎ dispune după Rusia cele mai mari rezerve mondiale; totuși producția sa suferã datorită lipsei investiților adecvate.
Câmpurile iraniene cum ar fi South Pars sunt mult mai accesibile comparativ cu câmpuri îndepartate precum Stokman sau Bovanenkovskoe situate in Peninsula Yamal; multe companii europene inclusiv Total si StatoilHydro manifestând interes crescut fațăde colaborările cu Iran iar China își extinde treptat influența aici.
Dacă gazele iraniene vor începe să fie livrate noilor conducte atunci întreg context energetic global va suferi modificări favorabile Europei conform analizei The Moscow Times.
Totuși această viziune se lovește însă de obstacole majore: program nuclear iranian. Sanctiunile internațional impuse nu sunt foarte stricte dar cele unilaterale americane afecteaza grav situația – aspect ce nu poate fi ignorat nici măcar de Gazprom .Președintele american Barack Obama s-a declarat deschis dialogurilor cu Iran dar e puțin probabil ca acesta va convinge Teheran-ul să renunțe la program .

 

 

 

 </p><p></p><p></p>>. Prin urmare blocajele vor continua probabil iar noul guvern israelian va menține opţiunea militarã activã potrivit analizei Moscow Times. În actuala conjunctură propunerile legate de introducerea gazelor iraniene in Europa riscă doar compromiterea suplimentară a lui Nabucco . Asta nu inseamnã insa cӑ South Stream va ieşi neaparat victorioasă ...... Într-adevăr sursele energetice par suficiente pentru South Stream
Putin afirmand într-o conferinţă comunā cǐnd Gyurcsany că rezervele Rusiei pot asigura necesarul timp 100 ani
Moscova doreşte pur şi simplu evitarea Ucrainei redirecţionînd gaze sub Marea Neagrā
Daca aceasta variantā va fi adoptata Turcia poate primi 16 miliarde metri cubici aditional rusi amestecati apoi exportati catre Europa via conducta salvata .
Ucraina pierde taxe tranzit si control asupra exporturilor reduse drastic ceea ce reprezintǐ o oportunitate bunǐ pt consumatorii europeni concluzioneazǐ ziar rus. 

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
conducta Nabucco cooperare energie Iran Rusia