Blocarea Strâmtorii Ormuz, pe unde tranzitează o cincime din petrolul mondial, a aruncat piețele energetice în haos după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului din 28 februarie. Prețurile au explodat, alimentând temerile unei crize globale, însă rădăcina acestui punct strategic nu este doar geopolitică, ci și geologică, având origini într-un proces vechi de zeci de milioane de ani.

Motivul pentru care ieșirea din Golful Persic este atât de îngustă este același care explică bogăția extraordinară a regiunii în hidrocarburi: o coliziune continentală care continuă și astăzi. Potrivit unei analize publicate de scientificamerican.com, Iranul se află exact pe linia de contact dintre placa tectonică arabă și cea eurasiatică, un impact geologic care a modelat atât resursele, cât și geografia zonei.

Cum s-au format rezervele uriașe de petrol

Acum sute de milioane de ani, marginea nordică a plăcii arabe era o zonă liniștită tectonic, similară cu actuala coastă de est a Statelor Unite. Edwin Nissen, profesor de științe ale Pământului și oceanelor la Universitatea Victoria, explică faptul că, de-a lungul epocilor, variațiile nivelului mării au permis depunerea unor straturi succesive de șisturi bogate în materie organică, gresii poroase și calcare. Sub presiune și la temperaturi ridicate, materia organică s-a transformat în petrol și gaze, care s-au acumulat în rocile poroase și au fost sigilate de straturi impermeabile.

Aceste condiții ideale erau deja create când placa arabă a început să se deplaseze spre nord-est, în urmă cu aproximativ 30 de milioane de ani, intrând în coliziune cu Eurasia. Chiar și astăzi, cele două plăci continuă să se apropie cu circa 20 de milimetri pe an. O analiză din 2024, publicată în revista Results in Earth Sciences, arată că această regiune conține aproximativ 12% din rezervele mondiale de petrol. „Zagros are toate condițiile necesare pentru petrol și gaze”, afirmă Nissen.

Rolul Munților Zagros în crearea bogăției

Impactul dintre cele două mase continentale a dus la formarea Munților Zagros, un lanț muntos care se întinde pe aproximativ 1.600 de kilometri, din estul Turciei până la Strâmtoarea Ormuz. Presiunea exercitată de acești munți a curbat placa arabă, creând o depresiune cunoscută drept bazin frontal. Acest bazin a devenit capcana perfectă pentru cantități uriașe de hidrocarburi și, umplându-se cu apă, a format Golful Persic.

Mark Allen, profesor de științe ale Pământului la Universitatea Durham din Marea Britanie, subliniază complexitatea procesului: „Este o combinație de factori geologici care a dus la aceste enorme rezerve de petrol și gaze din Orientul Mijlociu, de ambele părți ale Golfului Persic”. În timp ce munții în sine sunt prea deformați pentru a stoca petrol, pliurile din subsolul zonelor adiacente au creat capcane geologice unde s-au format câmpuri gigantice de petrol și gaze.

De ce Strâmtoarea Ormuz este atât de îngustă

Greutatea Munților Zagros a format un golf relativ îngust și puțin adânc, cu o adâncime de circa 110 metri și o lățime maximă de 340 de kilometri. Însă în zona Strâmtorii Ormuz, lățimea se reduce la doar 55 de kilometri. Această îngustare este cauzată de Peninsula Musandam, formată în mare parte din Ofiolitul Semail, o masă de scoarță oceanică împinsă pe uscat în timpul coliziunii continentale.

Renas Koshnaw, cercetător la Universitatea Georg August din Göttingen, explică faptul că rocile rigide ale peninsulei au forțat frontul montan și golful să se curbeze, creând punctul de trecere îngust. „Strâmtoarea există, în ultimă instanță, din motive geologice”, spune Allen. Consecințele acestei geografii sunt însă extrem de actuale. „Însă efectul asupra oamenilor, în prezent, este că s-a creat un adevărat blocaj maritim. Petrolierele au foarte puțin spațiu de manevră și navighează extrem de aproape de coasta iraniană.”

Sursa: Adevarul

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
criză energetică geologie Orientul Mijlociu petrol Strâmtoarea Ormuz