Analiștii estimează că Venezuela are aproximativ 60 de miliarde de dolari în obligațiuni restante, în timp ce datoria externă totală, incluzând obligațiile PDVSA, împrumuturile bilaterale și sentințele arbitrale, ajunge la circa 150 de miliarde de dolari. Calculul include dobânzile acumulate și hotărârile judecătorești care au crescut pasivele mult peste valoarea nominală a obligațiunilor originale.

Fondul Monetar Internațional estimează că PIB-ul nominal al Venezuelei pentru 2025 va fi de aproximativ 82,8 miliarde de dolari. Aceasta înseamnă o rată datorie/PIB de între 180% și 200%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din lume.

O obligațiune PDVSA cu maturitate în 2020 era garantată cu acțiuni ale rafinăriei americane Citgo. Acest activ se află acum în centrul eforturilor creditorilor, supravegheate de instanțele judecătorești, pentru a-și recupera banii.

Cine sunt creditorii și ce au de recuperat

Sancțiunile impuse pe parcursul anilor, inclusiv interdicția de a tranzacționa datoria venezueleană, au îngreunat identificarea exactă a deținătorilor de obligațiuni. Majoritatea creditorilor comerciali sunt probabil deținători de obligațiuni internaționale, incluzând fonduri globale de piețe emergente și investitori specializați în datorie în dificultate, uneori numiți fonduri vultur.

Pe lista creditorilor se află și un grup de companii care au primit compensații prin arbitraj internațional după exproprierea activelor de către guvernul venezuelean. Instanțele americane au confirmat sentințe de milioane de dolari pentru ConocoPhillips și Crystallex, transformând aceste creanțe în obligații de datorie și permițând creditorilor să revendice activele venezuelene pentru a se despăgubi.

Un număr în creștere de reclamanți recunoscuți de instanțe concurează pentru recuperarea companiei-mamă a Citgo prin proceduri legale în Statele Unite. O instanță din Delaware a înregistrat aproape 19 miliarde de dolari în creanțe pentru licitația PDV Holding, compania-mamă a Citgo, o cifră care depășește cu mult valoarea estimată a activelor totale Citgo.

Creditori bilaterali și relații opace

Caracas are de asemenea creditori bilaterali, în principal China și Rusia, care au acordat împrumuturi atât președintelui Nicolás Maduro, cât și mentorului său, Hugo Chávez. Este dificil să verifici soldurile restante cu precizie, deoarece Venezuela nu a publicat statistici complete privind datoria de ani de zile.

Relațiile financiare cu Beijing și Moscova rămân în mare parte necunoscute publicului. Ambele țări au oferit linii de credit masive în schimbul accesului preferențial la resursele petroliere venezuelene, dar termenii exacti ai acestor acorduri nu au fost dezvăluiți niciodată complet.

Perspectivele îndepărtate ale restructurării

În ciuda creșterilor periodice ale pieței în ultima perioadă, o restructurare formală rămâne îndepărtată. O restructurare a datoriei suverane ar putea fi bazată pe un program FMI care să stabilească obiective fiscale și premise de sustenabilitate a datoriei, dar Venezuela nu a avut o consultare anuală cu Fondul în aproape două decenii și rămâne exclusă de la finanțarea creditorului.

Sancțiunile americane reprezintă un alt obstacol major. Din 2017, restricțiile au limitat drastic capacitatea guvernului de a emite sau restructura datoria fără licențe explicite din partea Departamentului Trezoreriei SUA.

Relațiile dintre Washington și Caracas au oscilat între presiune ostilă și angajament limitat. În timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, sancțiunile s-au intensificat odată cu recunoașterea de către SUA a liderului opoziției Juan Guaidó.

Analiza valorilor de recuperare pentru investitori

Obligațiunile au avut un randament aproape de 100% la nivel de indice în 2025, iar redresarea a căpătat un nou impuls în septembrie, odată cu creșterea prezenței militare americane în Caraibe. Rodrigo Campos de la Reuters raportează că analiștii Citi au afirmat luna trecută că redresarea datoriei venezuelene reflectă așteptările că o schimbare politică ar putea eventual debloca negocierile de restructurare.

Conform premiselor lor, ar fi necesară o reducere a capitalului de cel puțin 50% pentru a restabili sustenabilitatea datoriei și a îndeplini posibilele condiții FMI. Potrivit scenariului de bază al Citi, Venezuela ar putea oferi creditorilor o obligațiune pe 20 de ani cu un cupon aproape de 4,4%, împreună cu un instrument cupon zero pe 10 ani pentru a compensa dobânzile restante.

Cu un randament de ieșire de 11%, Citi estimează valoarea netă actuală a pachetului la aproximativ 45 de cenți pe dolar. Recuperările ar putea ajunge la circa 40 de cenți pe dolar dacă investitorii primesc instrumente contingente suplimentare, precum warrant-uri legate de petrol.

Estimări divergente ale investitorilor

Alți investitori proiectează o gamă mai largă de scenarii. Aberdeen Investments a declarat în septembrie că prevedea recuperări de aproximativ 25 de cenți pe dolar pentru obligațiunile venezuelene. Compania a precizat că îmbunătățirea scenariilor politice și de sancțiuni ar putea ridica recuperările la între 30 și 35 de cenți, în funcție de structura acordului și utilizarea instrumentelor legate de petrol sau PIB.

Previziunile de recuperare se bazează pe un context economic sumbru. Economia venezueleană s-a contractat drastic după 2013, când producția de petrol s-a prăbușit și inflația a explodat, la fel și sărăcia.

Deși producția s-a stabilizat într-o oarecare măsură, scăderea prețurilor internaționale ale petrolului și discounturile asupra țițeiului venezuelean limitează creșterea veniturilor. Aceasta lasă puțin spațiu pentru plata datoriei fără o restructurare profundă.

Contextul economic devastator

Administrația Biden a flexibilizat unele restricții pentru a încuraja angajamentele electorale, dar nu a ajuns să acorde o autorizație largă pentru negocierile datoriei. Acțiuni americane mai recente, precum presiunea militară în Caraibe, confiscarea unui transport de petrol și amenințările cu un blocaj petrolier, au adăugat un alt strat de incertitudine.

Producția petrolieră venezueleană, care a fost cândva motorul economic al țării, rămâne la niveluri dramatic de scăzute comparativ cu perioada de vârf. Infrastructura petrolieră deteriorată și lipsa investițiilor limitează capacitatea de creștere rapidă a producției, chiar dacă sancțiunile ar fi ridicate.

Inflația rămâne o problemă cronică, deși a scăzut de la nivelurile hiperinflaționiste ale anilor trecuți. Sistemul bancar este subdezvolt, iar populația continuă să se bazeze în mare măsură pe dolari pentru tranzacții, un semn al lipsei de încredere în moneda locală.

Implicații pentru piețele emergente

Cazul Venezuelei este urmărit îndeaproape de investitorii în piețele emergente ca un test pentru modul în care creditele suverane în dificultate sunt gestionate în era sancțiunilor geopolitice. Precedentul stabilit aici ar putea influența abordările viitoare față de alte economii în criză.

Fondurile specializate în datorie distressed continuă să acumuleze obligațiuni venezuelene la prețuri foarte reduse, parind pe o eventuală rezolvare politică. Acești investitori calculează că recompensele potențiale justifică riscurile extreme și orizontul temporal incert.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Citgo creditori internaționali criza financiara datorie Venezuela PDVSA restructurare datorie suverană sancţiuni americane