Grupul Opec+ a șocat piețele petroliere anunțând o reducere surpriză a producției de peste 1 milion de barili pe zi, ceea ce a dus la creșterea prețului petrolului și a sporit tensiunile cu aliații occidentali.
Dar de ce a făcut această mișcare grupul de producători de petrol și ce înseamnă aceasta pentru piețele mai largi?
De ce acum?
Răspunsul simplu este că Opec+, inclusiv cei mai mari membri ai săi, Arabia Saudită și Rusia, doresc în mod clar să susțină prețul petrolului sau – în mod ideal – să îl împingă mai sus.
Luna trecută, țițeiul Brent, referința internațională, a scăzut pentru scurt timp spre 70 de dolari pe baril, deoarece turbulențele din sectorul bancar au dus la vânzarea de active riscante. Acesta a fost mai aproape de 100 de dolari pe baril în cea mai mare parte a anului trecut.
Dar prețul și-a revenit deja la aproape 80 de dolari pe baril până la sfârșitul săptămânii trecute – nu departe de nivelul la care s-a tranzacționat în mare parte din 2023 și nu este un preț scăzut după standardele istorice. Așadar, analiștii consideră că reducerea surprinzătoare nu este doar o mișcare defensivă a cartelului, ci și o mișcare de afirmare a celor mai mari membri, precum Arabia Saudită.
Arabia Saudită este, de asemenea, frustrată de comentariile SUA de săptămâna trecută, care au spus că va dura „ani” pentru a-și umple din nou Rezerva Strategică de Petrol, care a fost parțial golită în 2022 pentru a ajuta la menținerea prețurilor sub control după invazia completă a Rusiei în Ucraina.
Statele Unite au indicat că, deși a vrut să oprească prețurile să crească prea mult și va menține presiunea asupra aliaților, cum ar fi Arabia Saudită, pentru a menține producția, va folosi, de asemenea, achizițiile SPR pentru a pune ceva de podea pe piață.
Acest lucru ar fi trebuit să dea asigurări membrilor Opec+, care s-ar putea să se simtă acum dezamăgiți – și care răspund prin reducerea livrărilor.
Va crește prețul petrolului?
Țițeiul Brent a urcat cu până la 8%, trecând de la aproape 79 de dolari pe baril la închiderea de vineri la peste 86 de dolari pe baril, înainte de a se tempera ușor.
Traderii erau deja optimiste în ceea ce privește perspectivele petrolului pentru a doua jumătate a anului, determinate de o economie globală mai puternică, combinată cu redeschiderea restricțiilor Covid, ceea ce înseamnă că cererea va depăși oferta.
Băncile care au prognozat prețuri mai mari se dublează acum. Goldman Sachs și-a majorat prognoza pentru sfârșitul anului la 95 de dolari pe baril de la 90 de dolari pe baril.
Opec+ poate spera la prețuri mai mari în continuare. Multe fonduri speculative au vândut petrolul în timpul turbulențelor bancare de luna trecută, deoarece activele riscante, cum ar fi mărfurile, au fost prinse într-o vânzare mai amplă a pieței.
Speranța poate fi că fondurile reintră pe piață acum că Opec+ și-a demonstrat disponibilitatea de a acționa.
„Reducerea anunțată ar înăspri și mai mult o piață a petrolului deja strâns în mod fundamental, conducând referința Brent spre 100 $ pe baril mai devreme decât se aștepta anterior și ar împinge prețul la aproximativ 110 $ pe baril în această vară”, au declarat luni analiștii de la Rystad, adăugând că ei cred că reducerea ar adăuga „un sprijin de aproximativ 10 $ pe baril”.
Se teme Opec+ de o recesiune?
Este posibil, și există unele semne că cererea de petrol a fost puțin mai slabă decât se anticipa – în special în țările dezvoltate – în primele luni ale acestui an.
Grupul a calificat reducerile drept o „măsură de precauție” care vizează „stabilitatea” pe piața petrolului.
Analiștii Citigroup conduși de Ed Morse au declarat că reducerile au avut ca scop „susținerea unei piețe care părea din ce în ce mai slabă, cu acumulări de stocuri mai rapide decât de obicei până în primul trimestru din 2023”.
Dar temerile legate de o recesiune profundă s-au diminuat în ultimele șase luni, în parte pentru că prețurile la energie – în principal la gazele naturale europene – au scăzut brusc.
Agenția Internațională pentru Energie a prognozat un deficit implicit între 1 și 1,5 milioane de barili pe zi în a doua jumătate a acestui an, înainte de noile reduceri ale Opec+.
Este această decizie un semn de tensionare a relațiilor cu SUA?
Helima Croft de la RBC Capital Markets a declarat că această decizie demonstrează angajamentul Riadului față de o politică „Saudi-first”, în timp ce regatul devine mai asertiv și mai dispus să arate SUA că are și alți aliați.
Relația dintre administrația Biden și prințul moștenitor Mohammed bin Salman rămâne sub tensiune, SUA descriind reducerile ca nefiind „recomandabile în acest moment”.
„A fost evident că Arabia Saudită este pregătită să suporte o fricțiune sporită în relația bilaterală”, a declarat Croft.
Recomandat
„Concluzia este că Washingtonul și Riadul au pur și simplu obiective de preț diferite pentru inițiativele lor politice cheie”, a adăugat Croft, argumentând că „relația bilaterală a Riadului cu China crește în importanță”.
Cu toate acestea, China nu este un susținător al creșterii prea mari a prețurilor petrolului. Citi se așteaptă ca Beijingul să încetinească achizițiile de petrol pentru propriile sale rezerve strategice în următoarele luni.
Determinarea Arabiei Saudite de a continua să colaboreze cu Rusia – care a contribuit la formarea grupului extins Opec+ în 2016 – este probabil să rămână o sursă de tensiune cu SUA. Propriile reduceri de producție ale Rusiei au fost deja anunțate, mulți considerându-le un răspuns la sancțiunile occidentale.
Ce înseamnă acest lucru pentru piețele mai largi?
Principala preocupare va fi impactul asupra inflației. Un preț mai ridicat al petrolului ar putea face mai dificilă pentru băncile centrale limitarea inflației, forțându-le să majoreze și mai mult ratele dobânzilor sau să le mențină mai mult timp la un nivel ridicat.
Investitorii rămân împărțiți cu privire la faptul că majorarea ratei dobânzii de către Rezerva Federală din martie a fost ultima, dar și-au mărit ușor pariurile pe o nouă creștere de un sfert de punct luni.
Vârful preconizat de piață pentru ratele dobânzilor din zona euro a fost, de asemenea, deplasat marginal mai sus.
Dar cât de mult crește petrolul rămâne de văzut. Dacă reducerile susțin prețurile, dar nu le împing spre 100 de dolari pe baril, și chiar mai departe, impactul ar putea fi atenuat, având în vedere că țițeiul ar rămâne sub nivelurile atinse în 2022.
„Prețul petrolului a fost în jur de 100 de dolari pe baril anul trecut și obținerea a 100 de dolari pe baril și în 2023 nu ar trebui să facă prea mult rău, în afară de a adăuga, eventual, unele vânturi frontale economiei globale”, a declarat Bjarne Schieldrop de la banca suedeză SEB.
Sursa – www.ft.com
