Avarierea conductei Druzhba a readus în discuție dependența masivă a Ungariei de țițeiul rusesc, care a ajuns la cote record. În timp ce Budapesta insistă că nu are alternative, datele arată că dependența a crescut de la 61% la un uriaș 93% între 2021 și 2025, în ciuda avertismentelor și a alternativelor existente. Compania maghiară MOL este, de altfel, ultimul mare cumpărător de țiței rusesc din Uniunea Europeană.
Dependență sau decizie politică?
Guvernul lui Viktor Orbán a susținut în mod repetat că țițeiul rusesc este esențial pentru securitatea energetică a țării, iar o schimbare a furnizorilor ar duce la creșterea costurilor și ar afecta eficiența. Numai că analiza Centrului pentru Studiul Democrației (CSD) sugerează că Budapesta nu doar că a ignorat avertismentele de a-și diversifica sursele de energie, dar și-a adâncit dependența. Chiar și după ce Ucraina a restricționat fluxurile prin conductă care vizau livrările de la furnizorul rus Lukoil, Ungaria a evitat tendința generală a UE. În schimb, în septembrie 2025, MOL a încheiat un nou acord de aprovizionare care i-a permis să preia proprietatea țițeiului la granița dintre Belarus și Ucraina pentru a continua livrările Lukoil.
Alternativa croată, la îndemână dar ignorată
Principala alternativă pentru Ungaria, menționată chiar și de Comisia Europeană, este conducta Adria. Aceasta este operată de compania de stat croată Jadranski naftovod (cunoscută drept JANAF) și conectează terminalul Omišalj de pe insula Krk din Marea Adriatică la rafinării din Croația, Slovenia, Ungaria, Bosnia și Herțegovina și Serbia. Dincolo de disponibilitate, taxele de tranzit pentru țițeiul non-rusesc importat prin această conductă sunt mare mai mici: 12 euro pe tonă prin Adria, față de 21 de euro pe tonă prin Druzhba.
Reprezentanții JANAF insistă că infrastructura are capacitatea de a satisface cererea pentru Ungaria și Slovacia, putând transporta 14-15 milioane de tone anual. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că „toate testele de capacitate ale sistemului de conducte al JANAF… au fost efectuate în prezența reprezentanților MOL”.
O declarație tranșantă.
Mai mult, compania adaugă: „Primele două teste au confirmat că conducta JANAF poate satisface pe deplin cerințele de țiței ale MOL”. Aceștia au menționat și că MOL folosește rețeaua de peste un deceniu și este „pe deplin familiarizată cu capacitățile conductei”.
Disputa pe cifre și capacitate
Ungaria și compania sa energetică de stat, MOL, contestă vehement această evaluare. Oficialii maghiari susțin că nu s-a demonstrat în mod fiabil că conducta Adria poate livra volume suficiente în termeni practici, fluxurile de petrol fiind, de obicei, mai apropiate de 2 milioane de tone anual, o cantitate mult sub proiecția de 14-15 milioane de tone a JANAF. Zoltán Kovács, purtătorul de cuvânt al lui Orbán, a declarat că rafinăriile maghiare sunt „fundamental concepute pentru a procesa țiței din surse rusești”, în special țiței rusesc Urals, de care Ungaria depinde încă din epoca sovietică.
„În cazul conductei de petrol Adria, nu s-a dovedit niciodată că ar putea transporta în mod constant și fiabil cantități suficiente”, a spus el. Și totuși, datele arată că, în 2024, Ungaria a plătit în medie aproximativ 471 de euro pe tonă pentru petrolul rusesc, comparativ cu circa 564 de euro pe tonă pentru țițeiul non-rusesc, un discount de 20%.
Profituri mari, prețuri piperate la pompă
Dar v-ați întrebat dacă acest discount se vede și în buzunarele maghiarilor? Ei bine, nu-i chiar așa. Deși țițeiul rusesc este constant mai ieftin, analiza CSD arată că acest lucru nu s-a tradus în prețuri mai mici la benzină și motorină. Ba chiar dimpotrivă. În 2024, prețurile la carburanți înainte de taxe erau cu 18% mai mari în Ungaria decât în Cehia pentru benzină și cu 10% mai mari pentru motorină. Raportul notează că țări precum Bulgaria și Cehia, care au eliminat treptat petrolul rusesc, nu au înregistrat perturbări majore ale aprovizionării și au acum unele dintre cele mai mici prețuri la carburanți din UE.
Ben McWilliams, analist energetic la think tank-ul Bruegel, consideră că dependența Ungariei este „determinată de interese comerciale și nu de constrângeri tehnice dure”. El spune că decizia aparține în cele din urmă companiei MOL. „Este pe deplin fezabil ca ambele țări să pună capăt importurilor de țiței rusesc”, a concluzionat McWilliams.
În replică, Zoltán Kovács a afirmat că „în ultimii ani, familiile și afacerile maghiare au putut achiziționa combustibil la prețuri în concordanță cu media regională”. Purtătorul de cuvânt a adăugat că „guvernul va continua să facă tot ce îi stă în putință pentru a asigura o aprovizionare sigură și accesibilă pentru familii”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Reducerea fiscală pentru motorina standard rămâne la 25% până pe 15 octombrie 2026
Dolce SportRomânia U21 ratează Campionatul European după 0-2 cu Finlanda și patru calificări consecutive
GetPonyGateway Fleets comandă încă 200 de camionete electrice Workhorse W56, cu livrări din 2027
BravonetCătălin Moroșanu și Georgiana locuiesc separat, dar nu din cauza unei crize în căsnicie
LylaStella McCartney cere lanțuri sustenabile marilor branduri. Oceanele inspiră colecția de primăvară 2027
Revista IoanaPune 2 linguri de făină de griș în French toast. Obții crustă crocantă și centru cremos
