Economia gig din China cu 200 de milioane de muncitori, un avertisment global

China găzduiește cea mai mare economie gig din lume, cu aproximativ 200 de milioane de muncitori care depind de forme flexibile de angajare. Aceștia reprezintă 40% din forța de muncă urbană și constituie coloana vertebrală a economiei digitale chineze. The Economist avertizează că experiența Chinei oferă lecții vitale pentru toate țările care se confruntă cu transformări tehnologice pe piața muncii.

Transformarea celei mai mari forțe de muncă din lume

Muncitorii agricoli și proletariatul industrial din China au fost completați de o armată de lucrători în economia gig. Zeci de milioane folosesc platforme tehnologice pentru a găsi locuri de muncă pe perioade scurte. Potrivit datelor citate de publicația The Economist, 84 de milioane de chinezi lucrează în forme de angajare bazate pe platforme digitale. Aceștia includ șoferi pentru servicii de ride-hailing, curieri pentru livrări alimentare și lucrători pentru companii precum Meituan, Ele.me și JD.

La aceștia se adaugă aproximativ 40 de milioane de muncitori zilieri în fabrici, care nu au contracte permanente. Conform World Economic Forum, economia gig reprezintă acum circa 12% din piața globală a muncii, iar cererea continuă să crească, în special în țările în curs de dezvoltare.

Flexibilitate pentru companii, precaritate pentru angajați

Creșterea acestei armate de lucrători gig se datorează parțial dorinței companiilor de a avea flexibilitate. Tehnologia a jucat un rol major în această transformare. China este pionieră în dezvoltarea „super-aplicațiilor” care organizează multiple aspecte ale vieții oamenilor. Această infrastructură digitală a creat cea mai avansată economie gig din lume.

Potrivit unui raport citat de Slashdot, acești „muncitori flexibili” includ categorii diverse. Muncitorii zilieri din fabrici câștigă pe zi, fără securitatea unui contract permanent. Curierii și șoferii sunt gestionați de algoritmi care pot reduce veniturile peste noapte. Orele de lucru sunt lungi, iar instabilitatea financiară este constantă.

Datele World Economic Forum arată că sectorul de livrări alimentare din China a ajuns la 1,5 trilioane de yuani (aproximativ 208 miliarde de dolari) în 2023, dublându-și dimensiunea în câțiva ani. Această creștere s-a bazat în mare parte pe munca slab plătită și flexibilă.

Sistemul hukou și barierele pentru muncitorii migratori

Mulți dintre acești lucrători provin din zonele rurale și au migrat în orașe fără a primi drepturi depline de reședință urbană. Sistemul hukou de înregistrare a gospodăriilor din China restricționează accesul migranților la servicii publice precum sănătatea și educația.

Potrivit cercetătoarei Sun Ping, autoarea cărții „Transitional Labor: Food-delivery Workers in the Platform Economy of China”, această stratificare perpetuează inegalitatea. Muncitorii migratori constituie aproximativ 75% din forța de muncă în economia gig, iar aceștia tind să aibă o toleranță mai mare la precaritate.

Fără dovada unui loc de muncă stabil, mulți muncitori nu pot cumpăra locuințe în orașele unde lucrează. Nu pot accesa cu ușurință serviciile publice urbane. Această situație poate duce la imposibilitatea de a se căsători și de a avea copii, agravând îmbătrânirea populației Chinei.

Lecții pentru țările care visează la succes industrial

The Economist identifică trei lecții majore din experiența Chinei. Prima este să nu se pună prea multe speranțe în manufacturare. Țările care au pierdut puterea industrială sau nu au atins-o niciodată visează că locurile de muncă în fabrici pot oferi angajare stabilă, salarii în creștere și stabilitate socială.

Realitatea din China arată că automatizarea și mutarea producției către țări cu costuri mai mici, precum Vietnam, schimbă această ecuație. Tinerii chinezi evită din ce în ce mai mult munca în fabrici, ceea ce creează nepotriviri structurale pe piața muncii.

A doua lecție este că economia gig nu poate fi eliminată prin reglementare. Potrivit The Economist, alternativa reală la munca gig este adesea lipsa oricărui loc de muncă. Țările care încearcă să interzică acest tip de muncă în speranța că locurile de muncă permanente vor lua locul acesteia vor fi dezamăgite.

A treia lecție privește importanța reformelor sociale. Fără o relație mai stabilă cu angajatorul, muncitorii tineri nu pot dobândi abilitățile necesare pentru a prospera pe termen lung. Experții de la Brookings sugerează că programele de recalificare ar putea ajuta muncitorii flexibili să facă tranziția către roluri mai stabile.

Răspunsul guvernului chinez și provocările actuale

Guvernul chinez a stabilit obiective ambițioase pentru 2025. Acestea includ crearea a peste 12 milioane de locuri de muncă urbane și menținerea șomajului la 5,5%. Potrivit datelor oficiale, șomajul în rândul tinerilor (16-24 ani) a atins 17,8% în iulie 2025, în creștere de la 14,5% în iunie.

În iulie 2025, competiția pe piața livrărilor alimentare s-a intensificat dramatic. Meituan, liderul pieței, și companiile rivale JD.com și Alibaba au lansat campanii agresive de reduceri. Într-o singură zi de 24 de ore, au fost plasate 160 de milioane de comenzi, iar serverele Meituan au cedat temporar.

Ca răspuns la presiunea publică și a autorităților de reglementare, Meituan a anunțat extinderea asigurărilor sociale pentru curierii cu normă întreagă și parțială, începând cu trimestrul doi din 2025. JD a introdus un plafon de 5% pentru comisioanele percepute curierilor.

Soarta a 200 de milioane de oameni va modela viitorul Chinei

Potrivit Biao Xiang, director la Max Planck Institute for Social Anthropology, percepția asupra șomajului s-a schimbat fundamental în China. Oamenii cred acum că acesta va rămâne o caracteristică pe termen lung a economiei.

Într-un fel sau altul, această cohortă de muncitori va trebui să asigure întreținerea multor persoane vârstnice pe lângă ei înșiși. Soarta celor 200 de milioane de lucrători din economia gig va determina traiectoria economică și socială a Chinei în deceniile următoare.

Experiența Chinei demonstrează că economia gig nu este nici distopia pe care o prezintă criticii, nici utopia pe care o promit susținătorii. Este o realitate în evoluție, modelată de constrângeri economice, limitări instituționale și compromisuri politice.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonySkoda Octavia va avea un sistem hibrid fără încărcare la priză, cu 135 sau 170 de cai putereBravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zileLylaCum alegi între retinol, retinal, adapalen și tretinoin în funcție de acnee, riduri și sensibilitatea pieliiRevista IoanaCum izolezi țevile de apă caldă acasă. Pentru 15 metri, varianta cu spumă ajunge la aproximativ 80 de leiNews24Dunărea ajunge la un minim istoric al debitului, cu nave blocate și producție redusă de energieDolce SportGică Hagi rămâne selecționer după patru eșecuri consecutive, anunță Mihai Stoichiță