Economia ungară în pericol după întreruperea negocierilor cu FMI

FMI şi UE sunt decise să nu îngăduie Ungariei cheltuieli iresponsabile, motiv pentru care au întrerupt sâmbătă negocierile cu guvernul ungar, negocieri marcate ici şi colo de vociferări. Deocamdată nu a fost exclusă continuarea discuţiilor, însă dacă nu se va ajunge la numitor comun, atunci Ungaria nu va primi bani, ceea ce ar putea afecta economia ţării, scrie ediţia de luni a ziarului ungar Nepszava.

Şeful delegaţiei FMI în Ungaria, Christoph Rosenberg, afirma că instituţia pe care o reprezintă doreşte să afle mai multe despre planurile guvernului privitoare la bugetul pe anul viitor. Bruxellesul ar dori, la rândul său, în cazul Ungariei, un deficit bugetar de 3,8 la sută anul acesta şi de sub 3 la sută pe viitor, declara şi purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Matthew Newman.

Guvernul ungar s-a mulţumit să emită un comunicat sec sâmbătă seara, în care accentua faptul că negocierile cu FMI şi UE continuă. Potrivit ministrului de finanţe ungar, Matolcsy Gyorgy, organizaţiile internaţionale au apreciat paşii făcuţi de noul guvern pentru corectarea erorilor trecute, prin măsuri precum taxa bancară, taxa pe compensaţiile salariale, limitarea salariilor din sfera publică, reducerea cheltuielilor la ministere şi trimiterea de inspectori fiscali, măsuri care în opinia sa reduc deficitul bugetar.

Delegaţia UE declarase anterior că guvernul ungar are nevoie de mai mult timp în mai multe chestiuni, pentru a furniza date mai exacte, motiv pentru care a fost amânată încheierea evaluării şi s-a decis reluarea negocierilor mai târziu. Delegaţia a mai cerut guvernului ‘să respecte independenţa băncii centrale şi a funcţionării acesteia’, se mai spunea în comunicat.

În comunicatul său, FMI făcea şi el cunoscut faptul că la negocierile cu guvernul ‘mai multe chestiuni au rămas deschise’, delegaţia fondului urmând să se întoarcă la Washington şi să facă ‘eforturi pentru depăşirea diferenţelor de opinie’.
Până acum Budapesta a accesat 3 tranşe din creditul de 6,5 miliarde euro acordat de UF în 2008, respectiv câte 2 miliarde de euro la 9 decembrie 2009 şi 26 martie 2009 şi 1,5 miliarde euro la 6 iulie 2009.

Dat fiind accesul mai uşor la pieţele financiare, Ungaria nu a mai accesat nici în noiembrie 2009 nici în februarie 2010 tranşele de credit acordate de UE şi FMI, după încheierea cu succes a evaluărilor de atunci.
Creditul era acordat pe o perioadă de doi ani, până la 3 noiembrie anul curent, aşadar până la această dată mai rămân de accesat un miliard de euro, pentru aceasta trebuind însă încheiată cu succes runda de evaluare.

Dat fiind că încheierea evaluării a fost amânată de Bruxelles, soarta miliardului de euro urmează să se decidă în următoarele luni. Miliardul este compus şi el din 3 tranşe, două de 300 de milioane euro şi una de 400 de milioane euro.
Problemele din bugetul pe 2010 se datorează în mare parte măsurilor guvernului actual şi anume reducerii taxei pe profit, creşterii cheltuielilor căilor ferate MAV prin redeschiderea de linii secundare sau prelungirii compensării preţului la gaz, era de părere fostul ministru de finanţe Oszko Peter.

Acest lucru ar putea fi compensat prin taxa bancară, însă şi aceasta este o soluţie temporară. Potrivit lui Oszko, nu se poate arăta cu degetul continuu către trecut, în timp ce simultan sunt luate măsuri care îngreunează şi mai tare menţinerea ţintei de deficit bugetar. În opinia sa, delegaţiile FMI şi UE au remarcat acest lucru iar acesta ar fi fost un punct cardinal al negocierilor.

Oszko nu a dorit să aprecieze efectele întreruperii negocierilor asupra economiei, considerând că piaţa a fost din acest punct de vedere totdeauna imprevizibilă şi în ultima vreme ‘isterică şi înclinată la reacţii exagerate’ şi că acordul cu UE şi FMI nu este important din cauza unui eventual împrumut ci ca să arate lumii că Ungaria merge pe o cale economică bună şi stabilă.

Dacă pieţele consideră că Ungaria a deviat de la calea corectă şi merge pe calea unui populism politic care măreşte îndatorarea, accesul la credite va fi mai scump, ceea ce poate duce la slăbirea forintului. Conform lui Oszko acestea sunt totuşi supoziţii, trebuind aşteptată reacţia pieţelor.
Mesterhazy Attila, preşedintele MSZP (social-democraţii unguri), i-a cerut şefului guvernului, Viktor Orban, să nu pună în pericol stabilitatea financiară a Ungariei şi să facă totul pentru ca finanţabilitatea şi credibilitatea ţării să stea pe picioare puternice.

Dacă acest lucru nu va reuşi, avertiza el, consecinţele pentru oameni şi companii vor fi serioase. Miza negocierilor cu UE şi FMI, continua el, este păstrarea autorităţii internaţionale aşa de greu refăcute a ţării, a credibilităţii sale în lume şi pe pieţele financiare internaţionale. Mesterhazy adăuga că nimeni nu s-a gândit că guvernul Orban va dovedi aşa de repede că este inapt să gestioneze criza şi să elaboreze o politică economică şi bugetară coerentă.
Social-democraţii au mai cerut guvernului să dezvăluie opiniei publice cele discutate la negocieri, pentru a se putea vedea ce a dus la întreruperea lor, o întrerupere care prin simpla ei existenţă deteriorează poziţia Ungariei.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata