Elveția votează duminică, 30 noiembrie, într-un referendum care vizează cele mai mari averi din țară. Propunerea ar fi introdus o taxă de 50% pe moștenirile și donațiile care depășesc 50 de milioane de franci elvețieni, adică aproximativ 53 de milioane de euro. Sondajele arată că trei sferturi dintre alegători resping inițiativa.

Teama principală? Că bogații ar putea pleca din țară. Și odată cu ei, miliardele pe care le aduc în economia elvețiană.

Ce prevedea propunerea respinsă

Inițiativa a fost lansată de Tinerii Socialiști, aripa de tineret a Partidului Social Democrat. Ei au cerut introducerea unei taxe federale pe moșteniri de 50%. Taxa s-ar fi aplicat doar sumelor care depășesc pragul de 50 de milioane de franci elvețieni. Potrivit estimărilor, măsura ar fi afectat aproximativ 2.500 de gospodării.

Banii colectați ar fi finanțat măsuri de combatere a schimbărilor climatice. Susținătorii au calculat că taxa ar fi generat aproximativ 6 miliarde de franci elvețieni anual. Acești bani ar fi fost folosiți pentru renovarea clădirilor, dezvoltarea energiilor regenerabile și extinderea transportului public.

Sub sloganul „taxați bogații, salvați clima”, Tinerii Socialiști au argumentat că persoanele foarte bogate beneficiază cel mai mult de creșterea economică. O creștere care dăunează planetei. „Super-bogații ne distrug viitorul cu jeturile private, super-iahturile și investițiile de miliarde de franci care dăunează climei”, au transmis aceștia.

De ce elvețienii au respins taxa

Conform celui mai recent sondaj realizat de institutul gfs.bern, 68% dintre alegători s-au opus inițiativei. Doar 30% au susținut-o. Restul de 2% erau încă nehotărâți. Un alt sondaj, realizat de Tamedia/20 Minuten, a arătat o opoziție și mai puternică, de 75%.

Mai mult de două treimi dintre cei chestionați se tem că persoanele care moștenesc afaceri nu vor avea suficiente lichidități pentru a plăti taxa. Aceasta ar fi forțat vânzarea companiilor de familie. Este argumentul care a cântărit cel mai mult în decizia alegătorilor.

Swissmem, organizația care reprezintă industriile mecanice, electrice și tehnologice din Elveția, a avertizat că taxa ar fi dus la exproprierea multor întreprinderi mici și mijlocii. „Un număr mare dintre aceste IMM-uri au fost construite de familiile proprietare de-a lungul generațiilor, oferă zeci de mii de locuri de muncă și plătesc taxe în mod constant”, a transmis organizația.

Teama de exod a miliardarilor

Frédéric Rochat, partener la banca privată Lombard Odier din Geneva, a confirmat că unele familii elvețiene au decis să nu-și asume niciun risc. Au ales să se mute înainte de vot. Unul dintre clienții unui bancher din Zurich s-a mutat deja în Liechtenstein, micul principat între Elveția și Austria, cunoscut ca paradis fiscal.

Stefan Legge, profesor la Universitatea din St. Gallen, a explicat situația. „Dacă vizezi super-bogații, ei sunt ca reginele pe o tablă de șah. Sunt foarte mobili. Au o mulțime de opțiuni pentru a-și optimiza taxele.”

Mulți dintre cei afectați au discutat cu consultanții și avocații lor fiscali. Au pregătit documentele necesare pentru a putea pleca din țară, dacă ar fi fost necesar. Peter Spuhler, miliardarul elvețian fondator al Stadler Rail, a amenințat că va părăsi țara dacă taxa devine lege. El a explicat că familia sa ar avea dificultăți în a plăti o asemenea taxă, deoarece averea lor este legată de companii.

Industria de wealth management, în pericol

Elveția găzduiește cea mai mare industrie de administrare a averilor din lume. Active internaționale în valoare de 2,2 trilioane de dolari sunt gestionate aici, conform Deloitte. Cei 300 de rezidenți cei mai bogați ai țării au o avere combinată de 850 de miliarde de franci elvețieni. Asta înseamnă puțin peste 1 trilion de dolari.

Dar această poziție de lider este contestată. Singapore și Marea Britanie încearcă să atragă bogații lumii. Georgia Fotiou, avocat la Staiger Law, a spus că referendumul a afectat deja atractivitatea Elveției. „În ceea ce privește șansa Elveției de a atrage persoane care pleacă din Marea Britanie, paguba a fost deja făcută. Momentul a fost teribil.”

Christian Kälin, președintele Henley & Partners, o firmă de consultanță specializată în rezidență și cetățenie prin investiții, a nuanțat. „Am văzut unii oameni care așteaptă să vadă ce se întâmplă cu posibila introducere, da. Dar sincer, oamenii cu care lucrăm sunt inteligenți și înțeleg că Elveția nu va introduce asta ușor.”

Guvernul și Parlamentul au recomandat respingerea

Consiliul Federal, ramura executivă a guvernului elvețian, a respins inițiativa. La fel au făcut și cele două camere ale Parlamentului. În Consiliul Național, 132 de membri au votat împotrivă și doar 57 în favoare. În Consiliul Statelor, 36 au respins propunerea și 7 au fost în favoare.

Guvernul a argumentat că implementarea inițiativei ar reduce semnificativ atractivitatea Elveției ca loc de reședință pentru persoanele bogate. Conform unei expertize comandate de guvern, între 77% și 93% din baza fiscală potențială ar putea fi pierdută. Bogații ar pleca pur și simplu în alte țări.

Administrația Federală a Contribuțiilor a estimat că, după efectele emigrării, doar între 100 și 650 de milioane de franci ar putea fi colectați. Mult sub cele 4 miliarde estimate inițial. Cu pierderi simultane la impozitele pe venit și avere, rezultatul net ar fi putut fi chiar negativ.

Precedentul din 2015

Aceasta nu este prima tentativă de introducere a unei taxe federale pe moșteniri în Elveția. În 2015, alegătorii au respins o propunere mai moderată. Acea inițiativă propunea o taxă de 20% pe moștenirile care depășeau 2 milioane de franci elvețieni.

Deși mai puțin de 2% din populație ar fi fost afectată direct, 71% au votat împotrivă. Isabel Martínez, cercetător în economie, a explicat că îngrijorările de atunci sunt identice cu cele de acum. „Principala preocupare a fost că multe afaceri de familie și IMM-uri ar fi afectate negativ, dăunând în cele din urmă economiei elvețiene și amenințând locurile de muncă.”

Sistemul fiscal elvețian, unic în Europa

În prezent, Elveția nu are taxă federală pe moșteniri. Doar cantoanele au autoritatea de a impune astfel de taxe. Ratele variază semnificativ de la un canton la altul. Propunerea ar fi schimbat acest lucru, introducând un nou articol în Constituția Federală.

Critici ai inițiativei au subliniat lipsa unui mecanism clar de coordonare între taxa federală propusă și taxele cantonale existente. Aceasta ar fi putut duce la situații de dublă impozitare. Aceeași moștenire sau donație ar fi fost taxată atât la nivel federal, cât și cantonal.

Pentru a deveni lege, inițiativa avea nevoie de o dublă majoritate. Peste 50% dintre alegători trebuiau să voteze în favoare. De asemenea, o majoritate dintre cele 26 de cantoane trebuia să susțină propunerea. Sondajele au arătat că niciuna dintre aceste condiții nu va fi îndeplinită.

Ce înseamnă acest vot pentru viitor

Chiar dacă inițiativa este respinsă, dezbaterea a lăsat urme. Unii experți avertizează că, dacă rezultatul va fi strâns, problema ar putea reveni pe agenda politică în câțiva ani. Aceasta ar afecta reputația Elveției ca destinație stabilă și previzibilă pentru planificarea averii.

Industria de wealth management urmărește cu atenție evoluțiile. Consolidarea companiilor fiduciare și a birourilor de familie a accelerat în ultimele luni. Regulamentele mai stricte privind combaterea spălării banilor și implementarea normelor ESG adaugă presiune suplimentară.

Elveția rămâne, deocamdată, paradisul fiscal preferat al miliardarilor europeni. Dar concurența devine tot mai acerbă, iar dezbaterile despre taxarea averilor mari nu vor dispărea prea curând.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Elvetia milionari paradis fiscal referendum schimbari climatice taxă moștenire Tinerii Socialiști