Fiecare interceptor Patriot lansat de americani în războiul din Iran costă 4 milioane de dolari. Drona iraniană Shahed pe care o distruge valorează, în cel mai bun caz, câteva zeci de mii de euro. Think-tank-ul Bruegel avertizează că, în acest decalaj uriaș de costuri, se ascund lecții vitale pentru Europa, care se confruntă cu un risc mult mai mare la propria graniță.
Calculul sumbru al apărării
Calculul defensiv s-a schimbat fundamental. Dronele și rachetele de precizie, cândva extrem de scumpe și limitate la câteva forțe militare de elită, sunt acum suficient de ieftine pentru a fi desfășurate la o scară devastatoare. Până la urmă, e o matematică simplă. „Ultimele două decenii au culminat cu un mediu strategic în care dronele și rachetele lansate de Iran… costă substanțial mai puțin decât apărarea aeriană și antirachetă desfășurată de acele țări”, susțin Guntram Wolff și Alexandr Burilkov, analiști la Bruegel.
Deși statele din Golf ard sute de interceptoare Patriot pentru a doborî dronele și rachetele iraniene, acestea își ating țintele cu un efect la fel de devastator. Iar stocurile de muniție se epuizează mai repede decât pot fi refăcute. „Într-o astfel de campanie susținută, capacitatea de producție este vitală”, scriu autorii. „Calculul pentru SUA și Israel este sumbru.”
Rusia, o amenințare mult mai mare
Dar, spre deosebire de Israel și SUA, cel mai mare risc de apărare al Europei nu este Iranul, ci Rusia. Analiștii Bruegel argumentează că Moscova reprezintă o amenințare mult mai serioasă decât ar putea Teheranul vreodată, cu forța sa aeriană rudimentară și apărări aeriene moderne limitate. V-ați gândit vreodată cum stau lucrurile, de fapt, în cazul Rusiei?
Lucrurile stau puțin diferit aici. „Rusia nu are niciuna dintre aceste slăbiciuni – are o forță aeriană substanțială și de o rețea de apărare aeriană și antirachetă integrată extrem de sofisticată”, se arată în analiză. Orice conflict între Europa și Rusia, avertizează Bruegel, „poate fi de așteptat să se desfășoare ca o versiune mai intensă a conflictului din Orientul Mijlociu, cu salve mari de drone și rachete rusești care saturează și, în cele din urmă, copleșesc apărările aeriene europene”.
Lecția de la Kiev
Și atunci, de la cine ar trebui să învețe Europa, dacă nu de la americani sau israelieni? Răspunsul este simplu: de la Ucraina. Kievul trăiește deja această realitate, fiind forțat să ia decizii agonizante cu privire la momentul în care să lanseze prețioasele interceptoare și când să lase rachetele să treacă. La rândul lor, națiunile europene care furnizează Ucrainei sisteme de apărare aeriană au simțit presiunea asupra propriilor stocuri.
Analiza Bruegel indică două priorități concrete pe care planificatorii europeni trebuie să le urmeze. Prima este investiția la scară largă în tehnologie de interceptare ieftină. „Europa trebuie să învețe de la Ucraina în organizarea eficientă a apărării aeriene din punct de vedere al costurilor”, se arată în raport. „Trebuie să investească masiv în capacități ieftine de contracarare a dronelor, care ar reduce asimetria financiară masivă dintre atac și apărare.”
Cifrele sunt grăitoare.
Startup-urile europene din domeniul tehnologiei de apărare au atras finanțări de 1,8 miliarde de dolari (aproximativ 1,65 miliarde de euro) în 2025, aproape de trei ori recordul anual anterior, iar în primele luni ale anului 2026 s-au strâns încă 854 de milioane de dolari (785 de milioane de euro). Companii precum Frankenburg Technologies din Estonia și startup-ul ucraineano-britanic Uforce dezvoltă deja interceptoare de drone și rachete cu costuri reduse.
Lovituri în adâncime, nu doar interceptări
A doua lecție este mai greu de digerat politic, dar, hai să fim serioși, probabil mai importantă din punct de vedere militar: Europa trebuie să-și construiască o capacitate ofensivă de lovire în adâncime. Apărarea aeriană singură nu poate câștiga un război de uzură împotriva unui adversar cu baza industrială a Rusiei. „Baza industrială de apărare a Rusiei poate produce mult mai multe drone și rachete moderne decât poate intercepta chiar și apărarea aeriană ucraineană extrem de avansată”, avertizează raportul.
Dronele și rachetele cu rază lungă de acțiune produse pe plan intern de Ucraina au lovit rafinării, depozite de arme și unități de producție adânc în interiorul Rusiei, în unele cazuri perturbând luni întregi de producție de drone și rachete cu o singură lovitură. Această strategie erodează capacitatea atacatorului direct la sursă.
Logica strategică propusă de Bruegel este de a inversa complet asimetria actuală. În loc să irosească interceptoare scumpe pentru a doborî drone ieftine una câte una, Europa ar trebui să stocheze volume mari de muniții de apărare aeriană accesibile și, simultan, să dezvolte capacități de lovire ofensivă pentru a degrada producția rusă. „În loc de un calcul al costurilor în care fiecare rachetă rusească necesită cel puțin două interceptoare Patriot, interceptarea trebuie făcută la un cost redus, în timp ce stocurile de muniții și industria de apărare ale inamicului trebuie să fie vizate”, concluzionează Wolff și Burilkov.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Adrian Chiriac trece evaluarea pentru contencios la instanța supremă după o carieră exclusiv penală
Dolce SportCât durează interdicția pe stadion în cazurile de 6 luni și un an și ce se verifică înainte de alt meci
GetPonyMotocicliștii pot avansa cu cel mult 20 km/h pe lângă mașinile oprite. Condițiile pentru trecerea în siguranță
BravonetShakira cere în instanță ca Gerard Piqué să vină la Miami în vacanțele scurte ale copiilor
LylaDe ce te trezești fără să te poți mișca. Ce poți face pentru a reduce riscul de paralizie în somn
Revista IoanaCum alegi membrana pensulabilă pentru hidroizolație și ce verifici ca să protejezi suprafața de apă
