Discursurile de la Conferința de Securitate de la München nu au reușit să repare fisurile din relația transatlantică, deși tonul delegației americane a fost mai conciliant. Liderii europeni discută tot mai serios despre consolidarea propriei apărări, inclusiv despre o forță de reacție rapidă de până la 100.000 de militari, relatează Adevărul.

Timp de trei zile, oficialii au vorbit despre unitate, însă diferențele de viziune dintre cele două maluri ale Atlanticului rămân profunde. Potrivit analizelor din presa internațională, citate de Adevărul, alianța continuă să funcționeze, dar ordinea care a stat la baza ei timp de decenii pare să se fi schimbat fundamental.

Un ton mai calm, dar aceleași semne de întrebare

Spre deosebire de ediția precedentă, când vicepreședintele american JD Vance a criticat dur Europa, secretarul de stat american Marco Rubio a adoptat un limbaj mult mai moderat. El a dat asigurări că Statele Unite rămân angajate în cadrul NATO și că parteneriatul este esențial.

„Pentru Statele Unite și Europa, destinul este comun”, a declarat Rubio, subliniind legăturile istorice, culturale și religioase. Cu toate acestea, apelul său a pus accentul mai degrabă pe interese comune, în special economice, decât pe valorile democratice care au fundamentat alianța după Al Doilea Război Mondial. Reacția liderilor europeni a fost politicoasă, dar rezervată, în contextul în care continentul depinde încă de garanțiile de securitate americane, inclusiv de prezența militară și de umbrela nucleară.

Tensiunile care au subminat încrederea

Încrederea a fost erodată în ultimul an de mai multe decizii ale administrației conduse de Donald Trump. Printre acestea se numără apelurile repetate privind anexarea Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarcei, dar și introducerea de tarife comerciale pentru unii aliați europeni.

Premierul danez Mette Frederiksen a calificat presiunile americane drept „inacceptabile”, avertizând că un conflict între două state membre NATO ar submina însăși existența alianței. În paralel, sprijinul american pentru Ucraina s-a redus considerabil, iar Europa a coborât pe lista priorităților Washingtonului, după emisfera vestică și China.

Europa își pregătește propria apărare

Pe fondul acestor incertitudini, liderii europeni vorbesc tot mai des despre consolidarea autonomiei strategice. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat la München că ordinea internațională bazată pe reguli „nu mai funcționează așa cum o făcea odinioară”.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că Europa trebuie să devină „o putere geopolitică”, capabilă să-și asigure propria apărare. În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut revitalizarea pactului european de apărare comună, în paralel cu NATO. Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a reiterat ideea unei forțe europene de reacție rapidă de până la 100.000 de militari, care ar putea compensa o eventuală retragere a trupelor americane. Unele state europene analizează chiar și rolul pe care l-ar putea juca arsenalul nuclear francez în arhitectura de securitate a continentului.

„Legăturile nu vor mai fi niciodată ca înainte”

În pofida declarațiilor oficiale, nu există un consens clar în Europa cu privire la direcția Statelor Unite, dar mulți lideri recunosc că relația nu va mai reveni la forma sa anterioară.

„Vom vedea mai multă volatilitate în relația transatlantică”, a declarat adjuncta ministrului francez al Apărării, Alice Rufo. Ea a adăugat că „legăturile nu vor mai fi niciodată ca înainte. Schimbarea a început cu mult timp în urmă.” Conferința a arătat că parteneriatul transatlantic rămâne funcțional, dar într-o formă diferită, în care Europa încearcă să își consolideze propriile capacități de apărare.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
armată europeană Conferința de Securitate Munchen Emmanuel Macron Marco Rubio relația transatlantică