Profesorul Claus Vögele de la Universitatea din Luxemburg afirmă că nu există alimente categoric bune sau rele. Această opinie va fi reiterată pe 23 februarie 2010, în cadrul conferinței dedicate “Nutriției și stilurilor de viață” ce se va desfășura la Bruxelles.
Pe de altă parte, Cseke Attila, ministrul sănătății din România, susține că anumite alimente sunt dăunătoare. El face referire în special la produsele fast-food precum hamburgerii, cartofii prăjiți și băuturile carbogazoase colorate, conform publicației Corriere della Sera.
Ministrul român subliniază că aceste tipuri de alimente contribuie la creșterea în greutate și pot provoca diverse afecțiuni dacă sunt consumate în exces. De aceea, el consideră corect să le denumească “junk food” sau alimente nesănătoase și propune impunerea unui impozit pe acestea.
Detaliile privind cuantumul acestui impozit vor fi stabilite de experții guvernamentali din București. Este important de menționat că procesul va începe în luna martie iar fondurile generate vor fi direcționate către programe educaționale legate de alimentație sănătoasă, așa cum subliniază ziarul citat anterior. Acest experiment este observat cu interes la Bruxelles deoarece România ar putea deveni un model pentru alte țări.
Alianța Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA) a trimis o scrisoare pozitivă către autoritățile române exprimându-și speranța ca exemplul României să fie urmat și de alte state membre ale Uniunii Europene (UE). Taxarea produselor alimentare nesănătoase ar putea reprezenta un pas înainte spre implementarea unor reglementări comune pentru cele 27 de țări membre ale UE referitoare la “profilurile nutriționale”, care ar include informații mai detaliate despre igiena alimentară.
Acest subiect este încă în discuție iar Comisia Europeană urmează să prezinte un plan detaliat în martie; consultările cu experți și cercetători sunt deja în desfășurare. Se preconizează ca etichetele produselor să conțină nu doar informații despre calorii ci și avertismente privind efectele negative asupra sănătății consumului acestor produse similare celor aplicate fumatului.
Decizia finalizării unei taxe pe aceste produse revine guvernelor naționale nu UE; totuși, succesul inițiativei din România ar putea influența deciziile altor state europene. Susținătorii acestei măsuri considerată o luptă împotriva obezității și bolilor asociate exultând entuziasm față de această inițiativă.
Criticii însă argumentează că aceasta reprezintă o amenințare asupra libertăților individuale ale consumatorilor. La Bruxelles se duce o dispută intensificată între grupuri lobbyiste, politicieni și oameni de știință pe această tematică complexa; conferința dedicată nutriției aduce împreunã voci diverse care își exprimã opiniile asupra acestor reglementări propuse.
Francesco Paolo Fulci fost ambasador şi actual vicepreşedinte Ferrero International criticând regulamentele dorite spune: „M-am angajat întotdeauna pentru libertatea individualã”. În contrast cu acesta profesorul Claus Vögele afirmã cã evaluarea izolată a unui singur aliment este inadecvatã şi cã nu există dovezi clare care sǎ stabileascǎ limitele toleranţei faţă de nutrienţii provenind dintr-un anumit produs alimentar.
Dacă afirmațiile lui Vögele se dovedesc corecte atunci cineva trebuie să-i explice acest lucru ministrului Cseke Attila conform publicației italiene Corriere della Sera care menţioneazǎ şi alte iniţiative internaţionale relevante precum interzicerea vânzării băuturilor carbogazoase sau dulciurilor nesănătoase în şcolile publice californiene sau moratoriile impuse asupra deschiderii restaurantelor fast-food noi in Los Angeles.
În Statele Unite documentarul “Super Size Me”, realizat in 2004 si interpretat totodatā Morgan Spurlock ilustrează impactul negativ al consumului exclusiv timp îndelungat a hamburgerilor McDonald’s . De asemenea guvernul spaniol condus atunci de Zapatero a interzis reclamele pentru burgerii mari ai Burger King invocând încălcarea protocolului anti-obezitate semnat cu producătorii alimentari iar administrația Blair a propus introducerea unei taxe pe produsele bogate in grãsimi având ca scop reducerea cheltuielilor medicale asociate obezităţii prin aplicarea TVA-ului specific acestor produse precum hamburgeri sau băuturi carbogazoase.
