O eră politică s-a încheiat brusc în Ungaria. După 16 ani de putere neîntreruptă, Viktor Orbán a suferit o înfrângere zdrobitoare în alegerile parlamentare. Noul prim-ministru este Péter Magyar, de la partidul Tisza, iar schimbarea de gardă de la Budapesta este pe cale să transforme dinamica puterii la masa Uniunii Europene.

Ușurare la Bruxelles

Sub conducerea lui Orbán, Ungaria a devenit sinonimă cu obstrucționarea și blocajul, înfuriind lideri de la stânga la dreapta. Utilizarea sa notorie a dreptului de veto, un instrument legal conceput ca o ultimă soluție, a devenit o obișnuință. Veto-urile sale au fost descrise, nu de puține ori, ca fiind „tranzacționale”, „de rea-credință”, „inacceptabile” și „șantaj”.

Un diplomat senior a glumit odată că veto-urile lui Orbán sunt ca păpușile rusești, deoarece „nu știi niciodată ce urmează după acesta”. Recent, comparația s-a transformat în „Cal Troian”, după dezvăluirile șocante conform cărora ministrul de externe al lui Orbán îl informa regulat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, despre deciziile cheie ale UE.

Hai să fim serioși, exasperarea liderilor europeni explică entuziasmul cu care l-au felicitat pe Magyar. „Ungaria s-a întors în inima Europei, unde i-a fost întotdeauna locul”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Emmanuel Macron l-a încurajat pe Magyar să „ne unim forțele pentru o Europă puternică, sigură și, mai presus de toate, unită”, în timp ce Pedro Sánchez al Spaniei a declarat că „valorile europene au câștigat”. Cel mai direct a fost Friedrich Merz din Germania, care a recunoscut că este „foarte recunoscător și ușurat” de rezultate, prezicând că „lucrurile vor fi mai ușoare acum”.

În schimb, puțini i-au adus un omagiu premierului în exercițiu. Giorgia Meloni din Italia și Andrej Babiš din Cehia au fost printre singurii care au făcut-o. „Știu că, chiar și din opoziție, va continua să-și servească națiunea”, a spus Meloni.

Optimism cu prudență

Dar ce fel de Ungarie va apărea după aceste alegeri istorice? La Bruxelles, diplomații și oficialii încă încearcă să-și imagineze scenariul viitor, având în vedere cât de mult a remodelat Orbán statul maghiar. Faptul că Magyar, un conservator, a fost anterior membru cu carnet al partidului Fidesz al lui Orbán până când s-a rupt de acesta în 2024 pentru a conduce Tisza a ridicat unele sprâncene.

Opiniile sunt împărțite. Un diplomat se așteaptă la o „schimbare semnificativă” atât în substanță, cât și în stil, cu o nouă Ungarie mai practică și mai puțin refractară. Un al doilea diplomat a fost mult mai măsurat, indicând asocierea anterioară a lui Magyar cu Fidesz. Un al treilea s-a oprit la „optimism prudent”, cu un accent special pe cuvântul „prudent”.

„fireste, există un sentiment de ușurare să vezi un guvern care a sabotat activ UE ani de zile plecând”, a recunoscut un oficial UE.

Veto-ul, o pagină întoarsă?

Există totuși o speranță generală că, cel puțin, Magyar va întoarce pagina erei veto-urilor lui Orbán. Chiar el a promis că, sub conducerea sa, Ungaria va adopta o „poziție constructivă”, care este „critică și dispusă la dezbatere”.

În prima sa conferință de presă, Magyar a abordat una dintre cele mai controversate decizii ale lui Orbán: veto-ul său asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Magyar a spus că acordul „a fost deja făcut” în decembrie și nu ar trebui revizuit. A confirmat, si, că Ungaria va păstra opțiunea de a nu participa la împrumutul comun (negociată de Orbán), deoarece țara se află într-o „situație financiară foarte dificilă”.

Comentariile au fost bine primite la Comisie, un purtător de cuvânt declarând că împrumutul ar trebui să ajungă la Kiev „cât mai curând posibil”. Încă blocate rămân runda a 20-a de sancțiuni împotriva Rusiei, deschiderea capitolelor de aderare pentru Ucraina și un ajutor militar de 6,6 miliarde de euro pentru Kiev.

Noul Tusk de la Budapesta

Dincolo de veto-uri, sarcina cea mai presantă pentru Magyar este să realinieze poziția Ungariei și să refacă legăturile dintre Budapesta și Bruxelles. Abordarea sa ar putea semăna cu cea a premierului polonez Donald Tusk, care a venit la putere în 2023 promițând îmbunătățirea relațiilor și deblocarea fondurilor UE. Magyar se confruntă exact cu aceeași sarcină.

Iar politica de partid îl va ajuta. În timp ce Orbán aparține grupului de extremă dreapta, eurosceptic Patrihoții pentru Europa (PfE), Magyar provine din Partidul Popular European (PPE), familia de centru-dreapta care domină Consiliul European.

Asta în sine este un avantaj major.

„Presupunerea mea de lucru este că Magyar va prelua un rol similar cu cel al lui Tusk: va renunța la veto-urile conflictuale, în special în ceea ce privește Ucraina, fără a-și schimba vizibil pozițiile privind migrația, politica climatică sau problemele sociale”, spune Nicolai von Ondarza, cercetător la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate. „Pe măsură ce noul guvern va trebui să se concentreze pe reformarea statului și pe curățarea structurilor de corupție create de Orbán, importanța supradimensionată pe care Ungaria a avut-o datorită comportamentului distructiv al lui Orbán este probabil să fie redusă.”

Realinierea Ungariei va fi urmărită îndeaproape de premierul slovac Robert Fico, cel mai apropiat aliat al lui Orbán. cum se va comporta Fico fără Orbán alături. Unii diplomați cred că va rămâne un element perturbator, alții prezic că va fi inevitabil slăbit. Între timp, pentru Ursula von der Leyen, era post-Orbán ar trebui să fie despre „lecțiile învățate”.

„Cred că trecerea la votul cu majoritate calificată în politica externă este o modalitate importantă de a evita blocajele sistemice, așa cum am văzut în trecut”, a spus ea după alegeri. „Și ar trebui să folosim acum impulsul, cu adevărat, pentru a avansa în acest subiect.”

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Péter Magyar Ungaria Uniunea Europeană Ursula von der Leyen Viktor Orban