Fiecare majorare de 10% a prețului petrolului într-un an va duce la o creștere a inflației globale cu 40 de puncte de bază și la un declin economic mondial de până la 0,2%. Avertismentul vine direct de la Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), în contextul în care cotația barilului a depășit deja 110 dolari.

Estimarea a fost prezentată luni, 9 martie 2026, în cadrul unui simpozion organizat la Tokyo de ministerul de Finanţe din Japonia. Potrivit sursei Economica, declarațiile șefei FMI vin după ce prețul petrolului Brent a atins aproape 111 dolari pe baril, pe fondul temerilor că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea perturba piețele energetice și afecta creșterea economică globală.

Impactul direct al conflictului din Orientul Mijlociu

Kristalina Georgieva a subliniat riscurile imediate generate de tensiunile geopolitice. „Dacă noul conflict se prelungeşte, are potenţial clar şi evident de a afecta încrederea pieţelor, creşterea economică şi inflaţia, punând noi solicitări asupra autorităţilor”, a declarat oficialul. FMI evaluează deja impactul potențial asupra statelor membre, mai ales după ce facilități cheie de petrol și gaze au fost afectate.

O consecință directă este scăderea traficului prin Strâmtoarea Ormuz cu 90%, o rută vitală pentru comerțul energetic. Pentru Japonia, riscurile sunt concrete, având în vedere că 60% din importurile sale de petrol și 11% din cele de gaze naturale lichefiate (GNL) tranzitează rutele navigabile din apropierea Iranului.

„Noua normalitate”: O lume predispusă la șocuri

Directorul general al FMI a avertizat că, și în cazul încheierii conflictului actual, este sigură „că va apărea un nou şoc”. Experiența sa din timpul pandemiei și a invaziei Ucrainei de către Rusia a conturat o nouă realitate economică globală. Georgieva a descris acest nou mediu ca fiind unul plin de provocări neașteptate.

„Suntem într-o lume mai predispusă la şocuri. Suntem într-o lume care se confruntă cu incertitudini sporite. Aceasta este acum noua normalitate”, a afirmat Georgieva. În acest context, ea a sfătuit autoritățile „să se gândească la ce este de neconceput şi să se pregătească” pentru viitoarele crize.

Recomandări pentru Japonia și Asia

Pentru a contracara aceste riscuri, Kristalina Georgieva a subliniat importanța consolidării creșterii economice stimulate de sectorul privat. Printre recomandările specifice pentru Japonia s-au numărat adaptarea inteligenței artificiale (AI) la locurile de muncă pentru a spori productivitatea și dezvoltarea unor legături comerciale mai strânse cu alte țări din Asia.

Potrivit șefei FMI, o integrare economică regională mai puternică ar aduce beneficii considerabile. FMI estimează că „eforturile în vederea unor legături comerciale mai strânse în interiorul Asiei – care să se concentreze pe scăderea barierelor netarifare – ar putea majora în medie PIB-ul Asiei cu 1,8%, pe termen lung”. În ianuarie, FMI și-a revizuit previziunile de creștere globală la 3,3% pentru 2026 și 3,2% pentru anul viitor, iar concluziile privind conflictul actual vor fi incluse în raportul „World Economic Outlook” din aprilie.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
criza petrol FMI inflatie petrol scumpire petrol