Europa se uita la ISIS, dar pericolul real ar putea veni din altă parte. Un nou avertisment al serviciilor secrete franceze pune pe jar capitalele europene: Iranul, aflat în plin conflict cu SUA și Israel, ar pregăti o campanie de atacuri pe continent. Nu este vorba de un singur tip de amenințare, ci de o strategie pe trei niveluri, menită să lovească interese occidentale și să exporte haosul din Orientul Mijlociu. Amenințarea este considerată suficient de gravă încât Franța și-a ridicat deja nivelul de alertă la maximum, iar Germania vorbește despre un pericol „acut”.
Un continent deja în alertă maximă
Avertismentul francez nu vine pe un fond de liniște. Dimpotrivă, Europa era deja în gardă. Atacul terorist de la Moscova, revendicat de Statul Islamic Khorasan (ISK), a reactivat temerile privind terorismul jihadist. Președintele francez Emmanuel Macron a confirmat că ISK a avut „mai multe tentative” de atac pe teritoriul francez în ultimele luni, motiv pentru care nivelul de alertă a fost ridicat la cel mai înalt grad. Atât avertizările britanice, cât și cele americane, subliniază că teroriștii „sunt foarte susceptibili” să încerce să comită atacuri în Franța, cu metode variind de la înjunghieri și împușcături la atentate cu bombă sau vehicule.
Problema? În timp ce toate resursele de securitate erau concentrate pe dejucarea planurilor ISK, o nouă amenințare, de natură statală, a crescut în umbră. Conflictul direct dintre SUA-Israel și Iran, declanșat de operațiunea „Epic Fury” care a dus la eliminarea Liderului Suprem Ali Khamenei, a schimbat complet regulile jocului. Teheranul, cu flota distrusă și sistemele de comandă paralizate de lovituri cibernetice și bombardiere B-2, caută acum răzbunare. Și ar putea să o caute pe pământ european.
Cele trei amenințări teleghidate de Teheran
Informațiile serviciilor secrete franceze, coroborate cu analize de la centre specializate precum Combating Terrorism Center de la West Point, conturează trei direcții principale de acțiune pe care Iranul le-ar putea urma în Europa.
1. Atacuri clasice prin proxy-uri, cu Hezbollah în prim-plan. Acesta este cel mai direct și previzibil scenariu. Iranul are un braț lung și experimentat în Europa: gruparea teroristă libaneză Hezbollah. Analiștii se tem că, în contextul în care conflictul cu Israelul a escaladat dramatic după ruperea armistițiului, Hezbollah ar putea primi ordin să lovească ținte israeliene sau evreiești de pe continent. Nu ar fi o premieră. Gruparea are un istoric de atacuri în Europa, iar o astfel de acțiune ar servi dublului scop de a răzbuna operațiunile israeliene și de a pedepsi națiunile europene considerate aliate ale Israelului.
2. Terorism hibrid și destabilizare internă. Aici strategia devine mai complexă. Iranul ar putea adopta tactici similare celor rusești, țintind nu neapărat obiective fizice, ci coeziunea socială a statelor europene. Acest „terorism hibrid” ar putea include finanțarea și înarmarea unor grupuri extremiste locale, fie de extremă dreapta, fie de extremă stânga, pentru a provoca ciocniri violente și haos. De asemenea, protestele legate de situația din Orientul Mijlociu, deși majoritatea pașnice, ar putea fi infiltrate și deturnate pentru a degenera în violențe. Scopul nu este neapărat un număr mare de victime, ci crearea unei stări de insecuritate permanentă și polarizarea societății.
3. Lovituri asupra infrastructurii critice cu drone kamikaze. Iranul a demonstrat deja că a copiat tacticile Rusiei în Ucraina, folosind drone kamikaze pentru a lovi infrastructura critică din statele din Golf. Sursele de securitate se tem că Teheranul ar putea încerca să folosească celule adormite sau agenți pentru a lansa atacuri similare în Europa. Țintele ar putea fi porturi, rețele electrice, hub-uri de transport sau centre de date. Un astfel de atac ar avea un impact economic și psihologic devastator, mult mai mare decât un atac terorist convențional.
De ce acum? Efectul „Epic Fury”
Escaladarea bruscă a amenințării iraniene este o consecință directă a operațiunii „Epic Fury”. Loviturile chirurgicale americane și israeliene, care au culminat cu eliminarea lui Khamenei și scufundarea unei părți semnificative a flotei iraniene în portul Konarak, au lăsat Teheranul într-o poziție vulnerabilă. Confruntat cu un vid de putere și cu riscul dezintegrării interne, noul regim de la Teheran este presat să ofere un răspuns ferm.
Atacurile directe asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu s-au dovedit ineficiente, cum a fost cazul rachetelor balistice lansate spre portavionul USS Abraham Lincoln, care „nici măcar nu s-au apropiat”, conform armatei SUA. Riposta s-a mutat deja la un nivel inferior, cu atacuri asupra bazelor britanice din Cipru și atacuri Hezbollah asupra Israelului. Prețul petrolului a explodat, iar traficul aerian între Asia și Europa a fost grav perturbat. Acum, mutarea conflictului pe teritoriul european pare următorul pas logic pentru un regim care simte că nu mai are multe de pierdut.
Ce urmează: O Europă între două focuri
Reacția europeană a fost rapidă, dar reflectă o stare de nervozitate. Franța și Germania au anunțat planuri pentru a aprofunda cooperarea în domeniul descurajării nucleare, un semnal clar că amenințările sunt luate la cel mai serios nivel. Patrulele militare și de poliție în spațiile publice, deja o priveliște comună, au fost intensificate, iar controalele de securitate la intrarea în centre comerciale, săli de spectacole sau noduri de transport sunt acum norma, nu excepția.
Marea provocare pentru serviciile de securitate, așa cum subliniază experții, este că acum trebuie să lupte pe două fronturi. Resursele, deja întinse la maximum pentru a contracara rețelele jihadiste ale ISK, trebuie acum alocate și pentru a monitoriza și anihila rețelele de spionaj și terorism ale unui stat. Iar mizele sunt uriașe, mai ales în contextul unor evenimente de anvergură globală, precum Jocurile Olimpice de la Paris, considerate o țintă de profil înalt. Avertismentul francez este clar: regulile s-au schimbat, iar Europa trebuie să se adapteze rapid la o nouă realitate a securității, una mult mai complexă și mai periculoasă.
Surse:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaDurerile digestive pot continua ani după o toxiinfecție alimentară. Ce este colonul iritabil post-infecțios
News24Ilie Bolojan cere accelerarea cooperării pentru Neptun Deep, cu producția programată în 2027
Dolce SportHagi pregătește România pentru Suedia fără Drăgușin și Ghiță, după 0-6 cu Polonia
GetPonyCinci Wuling testate în China arată diferența dintre o electrică de oraș și un SUV de 525 CP
BravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lor
LylaCum îți înveți băiatul să respecte refuzul și să reziste presiunii grupului prin 4 exerciții de zi cu zi