Miniștrii energiei și finanțelor din G7, alături de guvernatorii băncilor centrale, se reunesc de urgență online. Pe masă se află o nouă eliberare a rezervelor strategice de petrol, în contextul în care efectele economice ale războiului din Iran amenință să atingă un punct critic.
Prețurile la energie explodează
Piețele europene au deschis pe minus luni, iar prețurile la petrol și gaze, deja în creștere, alimentează temerea că un conflict prelungit ar putea da peste cap lanțurile globale de aprovizionare. Mărfuri cheie, inclusiv îngrășămintele, sunt blocate în Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă esențială care a fost efectiv închisă de la izbucnirea conflictului, acum o lună. Semnele presiunii inflaționiste și costurile de împrumut în creștere fac criza iminentă greu de ignorat pentru G7.
E drept că situația nu este la fel de acută precum cea din 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Numai că, de data aceasta, există un „spațiu de manevră financiară” mult mai limitat, recunosc oficialii de la Bruxelles.
Franța cere măsuri urgente pentru îngrășăminte
Iar agricultura este un alt punct nevralgic. Miniștrii agriculturii s-au reunit la Bruxelles, iar Franța conduce un cor de voci care cer acțiuni rapide pentru a rezolva insecuritatea de pe piața europeană a îngrășămintelor. Fermierii UE sunt deja loviți de prețuri exorbitante de când blocul comunitar a interzis aceste produse chimice din Belarus și Rusia în iulie 2025.
Ce propune Parisul, mai exact? Suspendarea temporară a Mecanismului de Ajustare la Frontiera de Carbon al UE pentru îngrășăminte și amoniac, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2026. Până la urmă, Franța presează Comisia Europeană să accelereze lucrările la un „Plan European de Suveranitate a Îngrășămintelor”, un semn că îngrijorările depășesc soluțiile pe termen scurt.
Tensiuni diplomatice și amenințări militare
Tensiunile au ieșit la suprafață săptămâna trecută, la întâlnirea miniștrilor de externe G7 din Franța. Secretarul de stat american Marco Rubio a avut un schimb de replici tăios cu șefa diplomației UE, Kaja Kallas, după ce aceasta a întrebat când se va epuiza „răbdarea” americană față de Kremlin.
În acest timp, Președintele american Donald Trump a declarat pentru Financial Times că preferința sa este să „ia petrolul din Iran” prin confiscarea centrului iranian de export de pe insula Kharg. Tot el insistă că este „destul de sigur” că Iranul va încheia o înțelegere. Cum se poate ajunge la un acord în condițiile astea? Greu de spus, mai ales că Pentagonul pregătește o posibilă invazie terestră în Iran. Președintele parlamentului iranian a avertizat deja că Teheranul este pregătit să „plouă cu foc” peste orice soldat american care îi va intra pe teritoriu.
Scandal la Ierusalim de Florii
Într-un incident pe care Patriarhia Latină l-a numit o premieră în „secole”, poliția israeliană l-a împiedicat pe șeful Bisericii Catolice din Ierusalim, Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, să intre în Biserica Sfântului Mormânt pentru slujba de Florii. Patriarhia a transmis că incidentul „ignoră sensibilitățile a miliarde de oameni din întreaga lume”.
Reacțiile nu au întârziat. Premierul italian Giorgia Meloni a descris acțiunile poliției israeliene drept o „ofensă adusă credincioșilor” și „fiecărei comunități care recunoaște libertatea religioasă”. Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat incidentul, spunând că se încadrează într-un tipar de „creștere îngrijorătoare a încălcărilor statutului Locurilor Sfinte din Ierusalim”.
O situație fără precedent.
Israelul a susținut că preoții au fost opriți din cauza unor „preocupări de securitate”. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că i s-a cerut Cardinalului Pizzaballa să „se abțină de la a ține slujba” dintr-o „preocupare specială pentru siguranța sa”, dar că de atunci Israelul i-a asigurat „acces deplin și imediat la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim”.
Israelul promite măsuri în Cisiordania
Un document intern al biroului premierului Benjamin Netanyahu arată instrucțiuni date armatei și poliției israeliene pentru a reprima violența coloniștilor împotriva palestinienilor din Cisiordania. Directiva (intitulată „Directiva Prim-Ministrului privind Combaterea Infracțiunilor Naționaliste în Iudeea și Samaria”) este o mișcare extrem de neobișnuită pentru administrația Netanyahu.
Dar, în același timp, Netanyahu a ordonat armatei să „extindă și mai mult zona de securitate tampon existentă” în sudul Libanului, pe măsură ce războiul său împotriva Hezbollah se intensifică. Aproape o cincime din populația Libanului a fost deja strămutată ca urmare a acestui conflict.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCum alegi alimentele cu carotenoide și ce înseamnă pentru tine rezultatele studiilor despre sănătate
News24Dunărea ar urma să scadă la 1.250 m³/s în 5-11 octombrie 2026. Cum se compară valoarea cu reperul lunii
Dolce SportLa 16 ani, Sun devine revelația turneului WTA de la Beijing
GetPonyXPeng și GAC produc deja automobile în Austria. Unde își pregătesc fabricile celelalte mărci chinezești
BravonetAhmed și Andra au plecat la Roma după descalificarea din „Casa iubirii”. Cum și-au ascuns numerele
LylaDepresia postpartum afectează și tații. Studiile citate pentru România indică 18,8%
