G7 promite măsuri pentru piața energiei după ce barilul Brent a sărit la 119 dolari

Țările din G7 s-au angajat luni să ia „toate măsurile necesare” pentru a proteja piața energetică, puternic afectată de războiul din Iran. Într-o declarație comună, miniștrii energiei și finanțelor au anunțat că monitorizează atent impactul conflictului asupra prețurilor, inflației și stabilității economice globale, în contextul în care cotația țițeiului Brent a explodat la 119 dolari pe baril.

Promisiuni, dar fără măsuri concrete

Deși tonul este ferm, deocamdată nu au fost anunțate măsuri specifice. Discuțiile de luni vor pregăti însă terenul pentru o evaluare a miniștrilor europeni ai energiei, programată pentru marți, unde se vor analiza securitatea energetică și nivelul rezervelor din UE. „Suntem pregătiți să luăm toate măsurile necesare în strânsă coordonare cu partenerii noștri, inclusiv pentru a păstra stabilitatea și securitatea pieței energetice. Recunoaștem importanța acțiunii internaționale coordonate pentru a atenua efectele de propagare și a proteja stabilitatea macroeconomică”, se arată în comunicatul publicat luni.

E drept că nu e prima dată când auzim astfel de declarații. Cert e că Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a coordonat deja eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol pe 11 martie pentru a atenua deficitul cauzat de blocajul din Strâmtoarea Hormuz, dar măsura s-a dovedit insuficientă pentru a tempera creșterea prețurilor.

Prețul petrolului ar putea atinge 200 de dolari

Situația este tensionată. Scăderea bruscă a ofertei de petrol și gaze naturale a trimis unde de șoc pe piețe, ridicând prețul țițeiului Brent la 119 dolari pe baril, de la aproximativ 70 de dolari înainte de război. Și stai puțin, că asta nu e tot. V-ați gândit ce s-ar întâmpla dacă situația escaladează? Analiștii spun că prețul petrolului ar putea sări la 200 de dolari pe fondul scenariilor imprevizibile din conflict. În privința gazelor naturale, prognozele indică o posibilă revenire la nivelurile crizei din 2022, când blocul comunitar a pierdut brusc între 44% și 45% din importurile din Rusia, după invazia Ucrainei.

Cifrele sunt, pe bune, alarmante.

Fatih Birol, șeful IEA, a descris criza actuală ca fiind una ce amintește de anii 1970. În timp ce Comisia Europeană susține că blocul se confruntă în principal cu volatilitatea prețurilor, impredictibilitatea crește, mai ales că tancuri cu gaz natural lichefiat (LNG) ce se îndreptau spre Europa au fost deviate către Asia, unde prețurile sunt mai mari.

Amenințările lui Trump pun paie pe foc

Iar în tot acest haos, președintele american Donald Trump a anunțat luni că există un „progres mare” în negocierile cu Teheranul. Numai că, în aceeași suflare, a amenințat cu un atac asupra centralelor electrice iraniene, a infrastructurii petroliere și, potențial, a uzinelor de desalinizare dacă un acord nu este „atins în scurt timp”. Astfel de acțiuni nu ar face decât să exacerbeze speculațiile pe piețele globale. Grupul celor Șapte a convenit să securizeze Strâmtoarea Hormuz, dar abia după încheierea războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran.

Viziunea UE: Independență energetică și rețele modernizate

Dinspre Bruxelles, viziunea este pe termen lung. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a cerut măsuri țintite care să se alinieze cu o strategie pe termen lung, incluzând reducerea importurilor de combustibili fosili și stimularea producției de energie regenerabilă. Jørgensen a declarat că blocul comunitar „trebuie să ne dublăm eforturile pe calea noastră spre independența energetică” prin modernizarea infrastructurii rețelei. Comisarul danez i-a îndemnat pe europarlamentari, pe 25 martie, să susțină un „acord rapid și ambițios (Pachetul privind Rețelele)” pentru a accelera construcția de infrastructură și interconexiuni „de care este nevoie disperată”.

Primele țări europene plafonează prețurile

Până la planurile mari, unele țări europene au început deja să adopte măsuri naționale pentru a face față crizei. Polonia va introduce de marți un plafon al prețului la carburanți, a anunțat luni ministrul Energiei, Miłosz Motyka. Decizia vine după mișcări similare făcute de Ungaria și Croația, care au introdus propriile plafoane de preț la începutul lunii martie.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetPărinții Irinei Rimes se mută la București. Artista locuiește deja lângă fratele ei, VitaliLylaMai mulți pași sunt asociați cu o stare mintală mai bună la adolescenți, dar nu sunt tratamentRevista IoanaBuretele Magic Eraser poate mătui inoxul, ecranele și blaturile din piatrăNews24Rusia a atacat încă un pod din Kiev. Traficul peste Nipru este afectat pentru a doua ziDolce SportMax Verstappen obține primul pole din 2026 pentru cursa Bahrainului, mutată în MalaysiaGetPonyMașinile Non-Euro ar avea acces restricționat în centrul Bucureștiului din 1 noiembrie 2027