Grecia, Statele Unite și Arabia Saudită elaborează o contrapropunere pentru reducerea emisiilor de CO2 din transportul maritim, ocolind astfel coordonarea la nivelul Uniunii Europene, relatează Euractiv. Demersul, discutat în cadrul Organizației Maritime Internaționale (IMO) de la Londra, reprezintă o distanțare a Atenei de poziția comună a blocului comunitar.

Atena abandonează poziția comună a Uniunii Europene

Guvernul de la Atena a renunțat la poziția comună a UE privind decarbonizarea transportului maritim global, în prezent blocată în cadrul IMO. Noua orientare a fost confirmată de ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, după o întâlnire la Riad cu omologul său saudit, Abdulaziz bin Salman Al Saud. „Grecia și Arabia Saudită au convenit să coopereze, prin ministerele lor competente – transport maritim și energie – în vederea depunerii unei propuneri comune pe această temă specifică”, a afirmat oficialul elen. Papastavrou a susținut că Atena oferă „o voce a realismului” în problemele energetice din Europa.

Inițiativa Greciei generează îngrijorare la Bruxelles, deoarece statele membre UE au obligația de a ajunge la un consens cu celelalte 26 de țări, nu de a colabora cu state terțe pe un subiect de competența exclusivă a Comisiei Europene. Este a doua oară când Atena, un centru important al industriei globale de transport maritim, se distanțează de poziția blocului. Precedentul a fost creat în octombrie, când Grecia și Cipru s-au abținut de la votul de la Londra pentru un acord global privind transportul maritim cu emisii zero.

Miza disputei: Un cadru pentru transportul maritim fără emisii

Dezbaterea este centrată pe Cadrul pentru un transport maritim cu emisii nete zero (Net-Zero Shipping Framework – NSF). Mecanismul presupune impunerea unui preț pe carbon pentru operatorii navali care folosesc combustibili poluanți, tarif care ar urma să crească progresiv. În practică, cadrul ar favoriza alternativele cu emisii reduse, precum hidrogenul sau combustibilii sintetici. O astfel de măsură ar avantaja state ca Danemarca și China, care au realizat investiții semnificative în aceste tehnologii.

Un acord asupra propunerii a fost însă amânat cu un an în luna octombrie, din cauza opoziției Washingtonului și a Riadului. Administrația americană, care susține gazul natural lichefiat (GNL) ca soluție de tranziție, a amenințat cu sancțiuni în cazul adoptării acordului. Disputa diplomatică din octombrie a fost interpretată ca un nou episod al conflictului geopolitic dintre Washington și Beijing în care Europa este prinsă la mijloc.

Grecia riscă o procedură de infringement din partea UE

Atitudinea Greciei ar putea atrage o procedură de infringement din partea UE. Un diplomat european a explicat că doar Uniunea Europeană în ansamblul său poate avea o poziție comună la IMO; în caz de dezacord, blocul nu are o poziție oficială. „Statele membre nu se aliniază cu tabere din țări terțe”, a precizat diplomatul. Danemarca, unul dintre statele care s-au opus liniei SUA, nu a mai obținut realegerea în Consiliul IMO la finalul lunii noiembrie, o premieră pentru această țară.

Comisia Europeană declarase pentru Euractiv, după reuniunea tensionată din octombrie, că este deschisă renegocierii acordului. Grecia pare însă că a renegociat direct cu Washington și Riad, ocolind Bruxelles-ul. Abordarea unilaterală a Atenei subminează eforturile pentru un front european comun și poate duce la acțiuni legale din partea Comisiei pentru nerespectarea competențelor exclusive ale UE.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Arabia Saudita ecologie transport maritim