Un nou raport publicat de World Inequality Lab arată că mai puțin de 60.000 de persoane din elita globală dețin o avere mai mare decât jumătatea cea mai săracă a populației mondiale. Această elită de 0,001% este de trei ori mai bogată decât 4 miliarde de oameni și plătește taxe mai mici decât un profesor sau un medic.
Miliardarii plătesc mai puțin decât clasa de mijloc
Raportul evidențiază un paradox fiscal izbitor. Ratele efective de impozitare cresc pentru majoritatea populației, dar scad brusc pentru miliardari și cei cu averi de sute de milioane. Un profesionist din clasa de mijloc cu un salariu bun plătește un procent mai mare din venit la stat decât un miliardar.
Structurile offshore și veniturile din capital permit celor foarte bogați să evite legal impozitele. Banii care ar putea finanța educația, sistemul de sănătate sau acțiunile climatice ajung în paradisuri fiscale. Potrivit raportului, această situație subminează justiția fiscală și privează societățile de resurse necesare.
Pentru tine, asta înseamnă că statul are mai puțini bani pentru servicii publice. Spitalele, școlile și infrastructura suferă când cei mai bogați nu contribuie proporțional.
Femeile muncesc mai mult, dar câștigă mai puțin
Raportul analizează și distribuția muncii între sexe. Deși omenirea lucrează în total mai puține ore decât în trecut, bărbații au beneficiat cel mai mult de această reducere. Volumul total de muncă al femeilor rămâne ridicat din cauza muncii casnice neremunerate.
La nivel mondial, femeile câștigă aproximativ o treime din totalul veniturilor din muncă. Nicio regiune din lume nu a atins echilibrul 50-50 între femei și bărbați. Disparitățile sunt cele mai pronunțate în Asia de Sud, Orientul Mijlociu și părți din Africa, unde femeile au sub un sfert din veniturile totale din muncă.
„Această distribuție inegală a timpului este una dintre cele mai clare demonstrații că progresul în condițiile de muncă nu s-a tradus automat în egalitate de gen”, subliniază raportul.
Cine e responsabil pentru schimbările climatice
Contribuția inegală a țărilor bogate și sărace la schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai izbitoare manifestări ale inegalității globale. Amprenta de carbon a celor mai bogați 10% din SUA este de peste 40 de ori mai mare decât cea a grupului similar din Nigeria.
O persoană din cel mai bogat 1% la nivel global emite anual de aproximativ 75 de ori mai mult carbon decât cineva din jumătatea săracă a populației. Aceste cifre se bazează pe emisiile legate de consum, dar raportul propune o abordare diferită.
Tu, ca persoană obișnuită, nu poți schimba ușor ce cumperi. Bugetul este limitat, nu ai toate informațiile necesare sau pur și simplu nu există opțiuni mai verzi disponibile. În schimb, proprietarii fabricilor, companiilor energetice și altor active mari decid unde se investește. Ei profită personal când industriile poluante prosperă.
Potrivit metodei bazate pe proprietate, cei mai bogați 10% din SUA sunt responsabili pentru 72% din emisii, nu doar 24% cum arată calculele tradiționale. La scară globală, cel mai bogat 1% generează 41% din toate emisiile de gaze cu efect de seră când se ia în calcul proprietatea, față de 15% prin metoda consumului.
Cum funcționează privilegiul financiar internațional
Raportul argumentează că sistemul monetar și financiar internațional este structurat să favorizeze țările bogate și să dreneze resursele din cele sărace. În anii 1960, economiștii au descris „privilegiul exorbitant” al Statelor Unite, care pot împrumuta ieftin și investi în active mai profitabile.
Dovezile noi arată că acest avantaj nu mai e doar american. Europa, Japonia și alte economii avansate beneficiază acum de un aranjament similar. Cele mai bogate 20% dintre țări înregistrează sistematic randamente pozitive pe pozițiile lor externe, echivalent cu aproximativ 1% din PIB-ul lor combinat.
În contrast, 80% din țări sunt debitoare nete și se confruntă cu randamente negative de aproximativ 2% din PIB. În unele regiuni sărace, banii care ies ca plăți nete către țările bogate depășesc bugetele pentru sănătate.
Finanțele globale funcționează ca o taxă discretă asupra dezvoltării țărilor sărace. Fondurile care ar putea merge în școli, spitale sau infrastructură servesc în schimb activele țărilor bogate.
Ce înseamnă pentru România și restul Europei
România, ca țară în curs de dezvoltare, se află printre cele afectate de aceste dezechilibre sistemice. Deși face parte din Uniunea Europeană, disparitățile de venit și avere rămân semnificative. Raportul menționează că inegalitatea din Europa a crescut de la criza din 2008.
Concluziile raportului sugerează că ordinea economică actuală reproduce inegalitatea între țări într-un mod care amintește de tiparele coloniale, deși într-o formă mai subtilă. Acumularea de avere în mâinile unei elite minuscule, combinată cu evitarea fiscală și schimbările climatice, creează un cerc vicios.
Pentru tine, mesajul este clar. Fără reforme structurale în sistemul fiscal global și în guvernanța financiară internațională, decalajele vor continua să crească. Cei 60.000 care încap într-un stadion vor controla tot mai mult din averea planetei.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaCând scade interesul pentru intimitatea cu partenerul, ce poți lua în calcul despre oboseală și rutină
Revista IoanaTârgul de Crăciun din Cluj-Napoca este programat între 20 noiembrie și 1 ianuarie. Sunt anunțate ateliere gratuite pentru copii
News24Planul urbanistic din 2023 al Timișoarei, anulat definitiv. Se aplică din nou regulile din 2002
Dolce SportAdrian Mihalcea critică regula de un minut care, spune el, l-a ținut pe Pospielov pe margine la primul gol primit de UTA
GetPonyBYD a acceptat să restituie 38.575 de euro pentru un Atto 3 Evo rămas nouă săptămâni în service după o actualizare eșuată
BravonetDaniel și Manuela au câștigat prima probă la „Hai că poți”. Premiul de 25.000 de lei se decide în finală
