Intelectuali şi artişti, vocile pro-Ratzinger

Chiar dacă confuzia mediatică privind recentele scandaluri de pedofilie care au afectat imaginea Bisericii catolice şi a Papei Benedict al XVI-lea a plecat din lumea anglosaxonă, se creează în prezent o opinie transversală, care invocă circumstanţe atenuante pentru Suveranul Pontif şi îl apără, scrie Corriere della Sera.

Ironia face ca tocmai ziarul The New York Times să publice cea mai bună pledoarie. Comentatorul conservator Ross Douthat, unul dintre analiştii cei mai „muşcători” din SUA, a scris în ediţia de marţi a ziarului un articol intitulat „Cel mai bun Papă”, în care se poate citi apărarea integrităţii morale a Suveranului Pontif, ce nu poate fi pusă în discuţie nici în perioada precedentă ascensiunii sale la tronul Sfântului Petru.

Rigurozitatea care îl caracterizează pe Joseph Ratzinger s-a manifestat cu diferite ocazii, mai ales în perioada Pontificatului lui Ioan Paul al II-lea. Acesta a fost, în opinia lui Douthat, „întotdeauna iubiť’, pe lângă faptul că era „frumos şi carismatic” şi i s-a iertat totul. În schimb, Ratzinger avea deja imaginea de „Rottweiler al lui Dumnezeu”.

Hendrik Hertzberg a recunoscut în ultimul număr al laicului New Yorker, într-un articol intitulat ”Indulgence” – după ce a amintit de Martin Luter şi actuala criză de putere şi cultură a Bisericii – că Benedict al XVI-lea „s-a întâlnit personal cu victimele abuzurilor în cursul vizitei sale din 2008, în SUA. El a precizat că şi criticii săi sunt de acord asupra faptului că a abordat această problemă mai serios decât în trecut.

În plus, un apel pe care au fost puse 70 de semnături din lumea francofonă se extinde de circa zece zile. A reunit intelectuali, filosofi, jurnalişti, dramaturgi, profesori universitari, artişti şi alte personalităţi. Numele au putut fi aflate pe site-ul www.appelaverite. Printre semnatari se numără Jean-Luc Marion, de la L’Académie Française, profesor la Paris şi Chicago.

Într-o scurtă notă trimisă din SUA pentru Corriere della Sera a scris: „Este evident că criza preoţilor pedofili a fost prost gestionată, este evident că atacurile sunt disproporţionate şi fundamental nedrepte”.

Alte nume sunt: Remi Brague, profesor de filosofie şi membru al Asociaţiei Europene a Profesorilor Creştini (FEEC), scriitorul Françoise Taillandier, filosoafa Chantal Delsol, actorul Michael Lonsdale, matematicianul medaliat Fields, Laurent Lafforgue, pastorul luteran Alain Joly, senatoarea Bernadette Dupont, psihanalista Jacques Arenes.

Ziarul italian încheie lista cu Fabrice Hadjaj, ajunsă la catolicism după idealuri revoluţionare şi lecturi ale marilor nihilişti ai secolului XX. Scriitoare şi filosof, născută în 1971, la Nanterre, din părinţi evrei de origine tunisiană, anul trecut a suscitat vâlvă ideea sa de „nouă mistică a cărnii”. „Biserica este singura care nu se teme de a elibera dorinţa sexuală până la capăť’, spune Hadjaj.

În textul apelului intelectualilor se poate citi, printre altele: „Cazurile de pedofilie din Biserică sunt, pentru toţi catolicii, o sursă de suferinţă profundă şi de durere extremă. Membri ai ierarhiei Bisericii au întâlnit în unele dosare grave încălcări şi disfuncţionalităţi, iar noi aducem un omagiu voinţei Papei de a face lumină asupra acestor cazuri.

Alături de episcopi şi în calitate de membri ai aceleiaşi Biserici, laicii catolici îşi asumă povara crimelor unor preoţi şi a slăbiciunilor superiorilor lor. Se poziţionează cu fermitate, aşa cum Hristos invită să se facă, de partea celor care suferă cel mai mult de pe urma acestor crime”.

Textul mai spune: „Dincolo de dreptul la informaţie, legitim şi democratic, nu putem decât să constatăm cu tristeţe, în calitate de creştini, dar mai ales de cetăţeni, că numeroase mass-media din ţara noastră (şi din Occident în general) tratează aceste cazuri cu parţialitate, slabă cunoaştere şi vie satisfacţie. Din rezumate, sinteze şi generalizări, tabloul Bisericii ce este făcut în prezent de presă nu corespunde cu ceea ce trăiesc creştinii catolici”.

La aceasta trebuie adăugat că, potrivit declaraţiilor unei surse din anturajul Patriarhului Moscovei pentru Corriere della Sera, acuzaţia adusă Bisericii a circulat numai sub forme reduse în Polonia catolică – a fost preluată declaraţia purtătorului de cuvânt al Vaticanului – în timp ce lumea scandinavă aproape că a ignorat-o. În Rusia, a apărut în câteva rânduri ale agenţiilor de presă şi nu a fost amplificată sau comentată de ziare. Site-ul Izvestia a tăcut, la fel Pravda, şi nici măcar posturile de radio şi televiziune nu au comentat.

Singura curiozitate care a suscitat un interes moderat a fost ideea vehiculată în media de a-l interoga şi eventual aresta pe Papă. Mai mult, în urma repatrierii unui copil rus de şapte ani, adoptat în SUA, pe nume Artem Saveliev, refuzat de familia americană, mass-media de la Moscova acuză de câteva zile SUA de o formă specială de pedofilie, notează în final ziarul.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata