Benjamin Netanyahu se află la o răscruce. După ani de conflicte externe, premierul israelian își îndreaptă acum atenția spre politica internă. Alegerile din 2026 vor decide nu doar viitorul său politic, ci și direcția în care se va îndrepta întreaga țară.
Un an electoral decisiv
Următoarele alegeri legislative din Israel sunt programate pentru octombrie 2026, deși mulți analiști se așteaptă ca ele să aibă loc mai devreme din cauza tensiunilor din coaliție. Netanyahu însuși ar prefera să le organizeze în iunie 2026, înainte de cea de-a treia aniversare a atacurilor din 7 octombrie 2023.
Pentru tine, ca observator extern, este important să înțelegi contextul. Netanyahu este cel mai longeviv prim-ministru din istoria Israelului. A condus țara în cea mai mare parte a ultimilor 16 ani. Dar acum se confruntă cu o convergență fără precedent de crize.
Pe plan intern, el se confruntă cu multiple acuzații de corupție, inclusiv luare de mită. Protestele de masă împotriva reformei judiciare propuse de guvernul său au divizat profund societatea israeliană. Atacul Hamas din 7 octombrie 2023 i-a subminat imaginea de „Domnul Securitate”, pe care și-a construit-o cu grijă de-a lungul carierei.
Anshel Pfeffer, corespondentul The Economist în Israel și autorul biografiei „Bibi: The Turbulent Life And Times Of Benjamin Netanyahu”, oferă o perspectivă nuanțată asupra poziției actuale a premierului. „A spune că Netanyahu este la putere este inexact. Este în funcție. Este prim-ministru. Acesta este titlul său. Conduce cabinetul și are diverse responsabilități, dar nu este cu adevărat la putere în sensul că are control asupra a ceea ce se întâmplă.”
Strategia de supraviețuire politică
Netanyahu a demonstrat de-a lungul carierei sale o capacitate remarcabilă de a supraviețui politic. Chiar și acum, el a reușit să neutralizeze aproape toate amenințările imediate la adresa puterii sale.
Uneori a făcut acest lucru prin manevrarea rivalilor și partenerilor în amânarea unor mișcări care i-ar fi putut răsturna guvernul. Alteori a reorganizat rândurile propriului partid Likud sau s-a realiniat cu foști adversari.
Calea preferată a lui Netanyahu pentru a supraviețui alegerilor este să le arate israelienilor că avansează integrarea regională a țării și că rămâne în brațele administrației Trump, fără a părea că renunță la opoziția sa față de statalitatea palestiniană.
Dar acest echilibru delicat face extrem de dificil orice progres semnificativ în agenda regională a lui Trump. Unii analiști cred că Trump ar putea concluziona că cele mai bune oportunități pentru descoperiri majore în integrarea regională vor veni când un nou guvern israelian va prelua mandatul în 2027, nu în timpul anului electoral 2026.
Netanyahu intră în alegeri cu câteva atuuri considerabile.
- Loviturile Israelului asupra programului nuclear al Iranului au fost extrem de populare printre israelieni
- În ultimii doi ani, forțele israeliene au decimat conducerea Hezbollah și au distrus multe dintre armele strategice ale grupării
- Întoarcerea ostaticilor din Gaza în cadrul armistițiului a generat bucurie imensă în rândul israelienilor de toate orientările
Aceste imagini, împreună cu bucuria exprimată la întoarcerea ostaticilor, i-ar putea oferi lui Netanyahu un impuls critic pe măsură ce Israel intră în anul electoral. Dar s-ar putea să nu funcționeze așa.
Dilema războiului și a păcii
Netanyahu se confruntă cu o dilemă dramatică în privința războiului. Pe de o parte, ar putea decide să semneze un acord de încetare a focului cu Hamas și să asigure eliberarea ostaticilor. Acest lucru i-ar aduce aplauzele majorității israelienilor.
Dar pe de altă parte, există riscul de a-și pierde guvernul, având în vedere amenințările miniștrilor de extremă dreapta de a dizolva coaliția dacă acceptă orice acord fără cucerirea completă a Fâșiei Gaza.
„Supraviețuirea politică a lui Netanyahu s-a bazat întotdeauna pe faptul că nu schimbă cu adevărat status quo-ul,” explică Pfeffer. „Cred că întrebarea ce se va întâmpla în Gaza în următoarele luni este importantă pentru că devine din ce în ce mai clar pentru israelieni că el nu controlează ce se întâmplă acolo, și cred că acest lucru va continua să-i erodeze sprijinul.”
Doi treimi dintre israelieni vor să încheie acest război acum, conform sondajelor de opinie. Există aproximativ o treime dintre israelieni care cred că Israel ar trebui să continue războiul până când Hamas va fi anihilat și poate să perpetueze ocupația israeliană acolo. Dar aceasta este o minoritate.
Asaltul asupra presei libere
Pe măsură ce anul electoral se apropie, guvernul Netanyahu intensifică și presiunile asupra presei independente. Ceea ce a început ca o răceală a liderului israelian față de mass-media mainstream se transformă într-un asalt mai extins asupra libertății presei.
Netanyahu nu a acordat niciun interviu celor trei principali radiodifuzori israelieni de peste patru ani. I-a acuzat de „spălare pe creier”, a susținut că ajută dușmanii Israelului și i-a atacat personal pe jurnaliștii care îl critică.
Luni, coaliția lui Netanyahu va înființa un comitet parlamentar special pentru a avansa legislația care ar înlocui organele de reglementare independente ale mass-media cu numiți politici. Schimbarea va da guvernului autoritate vastă de a amenda și sancționa organe de presă.
„Ceea ce vedem este o încercare de acaparare a puterii în ajunul alegerilor,” a declarat un oficial din forumul de urgență al posturilor de televiziune pentru CNN. „Obiectivul clar este să subjuge presa liberă și să reducă la tăcere criticile înainte ca israelienii să meargă la urne.”
Reporters Without Borders (RSF) a coborât recent Israelul pe locul 112 din 180 de țări în Indexul Libertății Presei Mondiale. „Campaniile de dezinformare și legile represive s-au multiplicat în Israel, iar presiunea asupra jurnaliștilor israelieni s-a intensificat,” a declarat RSF.
Tehilla Shwartz Altshuler, cercetător senior la Institutul pentru Democrație din Israel, a descris situația în termeni alarmanți. „În ultimii doi ani, guvernul israelian a lansat o campanie coordonată politică, de reglementare și retorică pentru a slăbi mass-media.”
„Pe măsură ce Israel intră într-un an electoral, organizațiile sale de știri se confruntă cu presiuni politice fără precedent, amenințări de reglementare și intimidare fizică,” a adăugat Altshuler. „Acest lucru lasă sfera publică mai vulnerabilă ca niciodată la influență, captură și erodarea supravegherii democratice.”
Izolarea pe scena mondială
În timp ce se concentrează pe politica internă, Netanyahu a recunoscut deschis că Israel se confruntă cu o izolare crescândă pe scena mondială. El a declarat că țara va trebui să devină un „super-Sparta” autosuficient în anii următori.
„Israelul se află într-un fel de izolare,” a recunoscut Netanyahu la o conferință a Ministerului de Finanțe. „Va trebui din ce în ce mai mult să ne adaptăm la o economie cu caracteristici autarhice.”
Comentariile sale, făcute în timp ce țările europene au cerut embargouri de arme și sancțiuni împotriva Israelului în timpul războiului din Gaza, au fost criticate de opoziția politică și de grupurile din industria high-tech.
Yair Lapid, liderul opoziției și președintele partidului Yesh Atid, a fost dur în evaluarea sa. „Netanyahu «binecuvântează» cetățenii Israelului de Anul Nou: Pentru a-mi proteja scaunul, am nevoie de un război permanent și izolare. Și voi toți veți sacrifica statul, economia și viitorul copiilor voștri.”
Gadi Eisenkot, fost membru al guvernului de război al lui Netanyahu, a criticat „paralizia care l-a cuprins pe Netanyahu și «Cabinetul din 7 octombrie» în gestionarea războiului din Gaza de peste un an,” adăugând: „Dacă prim-ministrul nu știe cum să repare situația, atunci ar trebui să predea cheile și să returneze mandatul poporului, imediat.”
Sondajele și șansele
Sondajele de opinie au arătat constant în ultimii doi ani că Netanyahu ar pierde alegerile. Blocul său parlamentar nu ar reuși să obțină o majoritate. Cu toate acestea, când israelienii sunt întrebați cine este cel mai potrivit să fie prim-ministru, Netanyahu încă obține niveluri similare de sprijin personal ca rivalii săi.
Observatorii sugerează că alegerile din 2026 ar putea deveni un referendum nu doar asupra conducerii lui Netanyahu, ci și asupra unor probleme mai largi de guvernare și justiție, precum și asupra abordării Israelului față de diplomația regională.
Întrebarea cheie, potrivit lui Pfeffer, este dacă administrația americană va continua să-l preseze pe Netanyahu. „Netanyahu, ca mulți politicieni, are un talent incredibil de a găsi ceea ce el crede că este interesul național al Israelului să fie exact ceea ce pare să fie și în propriul său interes politic.”
Viitorul Israelului se decide în următoarele luni. Și pentru Netanyahu, miza nu ar putea fi mai mare.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCe poți mânca pentru sănătatea intestinală și cum ajungi la reperul de 25-30 de grame de fibre pe zi
News24Luca Niculescu este al patrulea premier desemnat de Nicușor Dan în cinci luni
Dolce SportGheorghe Hagi a ales 23 de fotbaliști pentru returul cu Suedia, cu nouă absențe
GetPonyCând poate poliția să rețină talonul și cum se recuperează. Ce înseamnă dovada de circulație pentru 15 zile
BravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lor
LylaPeste 2 milioane de cancere într-un an au fost cauzate de infecții. Ce măsuri de prevenție recomandă medicii