Tonul Moscovei s-a schimbat. Radical. Miercuri, Rusia a transmis cel mai dur avertisment de până acum legat de Arctica, o mișcare fără precedent care vizează direct Groenlanda și orice idee de militarizare a insulei. Mesajul e scurt. Și tăios.

Cel care a pus cărțile pe față a fost șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, în fața parlamentarilor din Duma de Stat, conform presei internaționale citate de Digi24. Avertismentul său nu lasă loc de interpretări, marcând o escaladare verbală serioasă într-o regiune strategică pe care și-o dispută marile puteri.

Amenințarea directă: „Contramăsuri tehnico-militare”

Discursul lui Lavrov a fost direct. Fără ocolișuri. El a spus limpede ce va face Federația Rusă dacă pe teritoriul autonom danez apar baze sau echipamente militare care ar putea amenința Rusia. „Desigur, dacă Groenlanda se militarizează şi se creează acolo capacităţi militare îndreptate împotriva Rusiei, vom lua contramăsuri adecvate, inclusiv de ordin tehnico-militar”, a declarat înaltul oficial rus. Niciodată un oficial de la Moscova de un asemenea rang nu a vorbit atât de specific despre consecințe.

Surprinzător sau nu, declarația vine după ce Rusia a insistat, în mod repetat, că vrea o regiune polară demilitarizată. Chiar Lavrov a subliniat în același discurs că poziția oficială a Rusiei „este că Arctica trebuie să rămână o zonă a păcii şi cooperării”. O contradicție evidentă între vorbele despre pace și amenințările cu forța.

De la Trump la Putin: Rădăcinile istorice ale conflictului

Interesul pentru Groenlanda nu e deloc nou. O lume întreagă a zâmbit când fostul președinte american Donald Trump a zis că vrea să cumpere insula de la Danemarca. O idee considerată absurdă la acel moment. La Kremlin, însă, lucrurile au fost privite altfel.

Însuși Vladimir Putin a comentat subiectul, spunând că planurile Americii de a „anexa” Groenlanda „nu sunt o idee nebunească”, ci au „rădăcini istorice”. Analiștii credeau atunci că oficialii ruși se abțineau de la critici dure, sperând la un troc geopolitic: recunoașterea de către Washington a anexării Groenlandei ar fi putut deschide calea pentru recunoașterea anexărilor rusești din Ucraina. Acel joc subtil pare să se fi încheiat.

„Problema nu privește direct Rusia”. Jocul dublu al Moscovei

Ironia sorții… Chiar înainte de a lansa amenințarea, Lavrov a încercat să minimizeze totul. El a spus că Moscova „porneşte de la premisa că problema Groenlandei nu priveşte direct” Rusia. O declarație care se bate cap în cap cu avertismentul explicit din aceeași intervenție.

Mai mult, diplomatul rus a părut să vrea să sape o prăpastie între Copenhaga și Nuuk, capitala Groenlandei. „Statele Unite, Danemarca şi Groenlanda trebuie să rezolve singure această problemă, ţinând cont, desigur, de opinia locuitorilor celei mai mari insule, pe care guvernul de la Copenhaga i-a tratat destul de dur timp de mulţi ani şi decenii”, a apreciat Lavrov. O strategie clasică de a exploata tensiunile altora.

Ce înseamnă cu adevărat aceste contramăsuri?

Expresia „măsuri tehnico-militare” este vagă, dar extrem de periculoasă în limbajul diplomatic rus. Nu înseamnă doar proteste pe hârtie. Nicidecum. Ar putea însemna orice, de la repoziționarea sistemelor de rachete în zona arctică rusă și intensificarea patrulelor aeriene și navale, până la construirea de noi baze militare rusești în apropierea Groenlandei. Orice mișcare militară pe insulă ar putea declanșa o reacție în oglindă. Arctica, din „zonă a păcii”, ar deveni un nou punct fierbinte pe harta lumii. Atât de simplu.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
amenintare militara Serghei Lavrov